EcologicSocial

Proiectul „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”

Document de poziție al organizațiilor societății civile privind managementul deșeurilor solide în Republica Moldova Iunie 2021

Contextul național

Deșeurile reprezintă una din principalele surse de poluare a mediului, precum și contribuie la
fenomenul schimbărilor climatice, fapt care afectează sănătatea și calitatea vieții populației.
Dezvoltarea insuficientă a unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor este un impediment
și pentru dezvoltarea economică a localităților.

Pe de altă parte, un sistem integrat de gestionare a deșeurilor oferă oportunități noi investiționale, de creare a locurilor de muncă, de creștere a calității vieții și de îmbunătățire a calității mediului. Pentru atingerea acestui obiectiv este foarte importantă înțelegerea holistică a ceea ce înseamnă un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, factorii de influență la formarea deșeurilor, mecanismele economice care ar oferi o durabilitate financiară și operațională sistemului.

În perioada ianuarie martie 2021, organizațiile societății civile, parte a rețelelor regionale create în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), în coordonare cu proiectul Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova, au organizat o serie evenimente regionale, unde sa discutat situația curentă privind gestionarea deșeurilor în Moldova și rolul societății civile în facilitarea creării și implementării serviciului de gestionare a deșeurilor (MDS). Astfel, participanții la aceste evenimente regionale au venit cu o serie de concluzii și recomandări, reieșind din provocările curente.

Participanții la evenimentele regionale au reprezentat actoricheie în domeniul MDS din regiunile Sud, Centru, Nord si UTA Găgăuzia: membri ai organizațiilor societății civile (OSC) de profil, beneficiari ai Programului de Granturi Locale finanțat de UE și implementat de GIZ, primari, angajați ai întreprinderilor municipale care prestează servicii în domeniu, reprezentanți ai massmedia.

Discuțiile în cadrul evenimentelor sau axat pe:

  • Starea de fapt în localitățile urbane și rurale (gradul de dezvoltare al serviciului de
    salubrizare/colectare a deșeurilor, statutul și practicile de management al colectării și
    depozitării deșeurilor, stadiul la care se află practicile de sortare, precum și gradul de
    implicare a OSCurilor și locuitorilor în activități legate de MDS);
  • Identificarea provocărilor din sector și a soluțiilor și recomandărilor de îmbunătățire a
    situației în domeniul MDS din regiunile de dezvoltare din perspectiva actorilor importanți,
    precum și detalierea rolului societății civile în acest proces.

Provocări

Provocările enunțate de participanți sau referit, în mare parte, la câteva categorii sau domenii de bază pentru crearea și sustenabilitatea unui serviciu de management al deșeurilor din localitățile reprezentate:

  1. Gradul de cunoaștere, înțelegere și aplicare de către actorii importanți din domeniul MDS
    a strategiei naționale de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova în perioada 2013
    2027:
    cadrul normativ național în domeniul gestionării deșeurilor este încă în curs de
    dezvoltare;
    studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor
    municipale la nivel de zone de gestionare a deșeurilor (ZGD) încă nu sunt elaborate
    pentru toate zonele;
    expertiză națională și locală insuficientă în domeniul gestionării deșeurilor;
    rețeaua de colectare a deșeurilor reciclabile nu este dezvoltată la nivel național, astfel
    încât deșeurile colectate separat în diverse localități din țară să poată fi predate fără
    mari dificultăți;
    lipsesc mecanisme financiare de stimulare a colectării separate a deșeurilor;
    mecanismele de constrângere pentru punerea în aplicare a legislației ce ține de
    gestionarea deșeurilor sunt ineficiente;
    cetățenii nu cunosc despre perspectivele sistemului național de management al
    deșeurilor și nici despre rolurile actorilor implicați în instituirea acestuia.
  2. Crearea și dezvoltarea serviciilor de salubrizare din perspectiva administrației publice
    locale și a întreprinderilor municipale (ÎM):
    primăriile și ÎM nu au cunoștințe și capacități privind crearea și funcționarea sistemului
    de management al deșeurilor;
    fonduri investiționale insuficiente pentru crearea sau modernizarea infrastructurii
    corespunzătoare (echipamente, drumuri de acces etc.) aferente unui management
    adecvat de gestionare a deșeurilor;
    cooperarea intercomunitară slabă pentru prestarea serviciilor eficiente din punct de
    vedere al costurilor de management al deșeurilor;
    dificultăți în delimitarea terenurilor pentru depozitele locale unice;
    absența unui sistem centralizat de colectare a deșeurilor în majoritatea localităților
    rurale;
    autoritățile locale nu își pot îndeplini pe deplin atribuțiile de agent constatator în
    domeniul managementului deșeurilor;
    taxele pentru depozitarea deșeurilor sunt mici și nu se aplică uniform;
    mecanisme slabe de stimulare a cetățenilor care respectă cerințele de aruncare a
    deșeurilor în locurile permise sau de penalizare pentru aruncarea deșeurilor în locuri
    nepermise (inclusiv în preajma depozitului unic);
    insuficiența comunicării cu cetățenii despre modul de gestionare a deșeurilor
    slaba promovare și preluare a practicilor pozitive ale OSCurilor, care lucrează cu
    cetățenii pentru îmbunătățirea situației în domeniul MDS.
  3. Stocarea deșeurilor și amenajarea depozitelor locale, inclusiv lichidarea celor spontane:
    gestionarea, inclusiv depozitarea deșeurilor la nivel local este neclară până la crearea
    sistemului la nivel regional;
    deșeuri aruncate în locuri nepermise și crearea gunoiștilor spontane;
    lipsa standardelor locale de depozitare a deșeurilor pe teritoriul gospodăriilor casnice,
    mai ales în localitățile mai mici.
  4. Implicarea organizațiilor societății civile în activitățile din domeniul MDS:
    numărul OSCurilor active și implicate în lucrul cu cetățenii este insuficient;
    locuitorii nu sesizează încălcările în domeniul managementului deșeurilor;
    acces la informație limitat privind managementul deșeurilor, în special pentru
    persoanele în etate;
    informare insuficientă a copiilor și tinerilor despre principiile de management al
    deșeurilor în familie, școală sau grădiniță;
  5. Participarea cetățenilor în calitate de clienți la crearea și întreținerea sistemul de
    management al deșeurilor, inclusiv prin plata pentru serviciile prestate (taxă de salubrizare
    sau tarif pentru prestarea serviciului):
    locuitorii nu consideră colectarea centralizată a deșeurilor o prioritate de nivel local,
    regional, sau chiar național, și nu conștientizează daunele aduse mediului;
    neînțelegerea conceptului și importanței de colectare separată a deșeurilor;
    reticența cetățenilor să contribuie financiar la întreținerea serviciului de MDS.

Recomandări
Concluziile evenimentelor regionale au fost reiterate în cadrul Evenimentului Național, care a avut loc pe data de 03 iunie 2021, în cadrul căruia au fost formulate următoarele recomandări, adresate:

  1. Autorităților publice centrale:
    urgentarea procesului de elaborare și adoptare a cadrului normativ pentru punerea în
    aplicare a legislației privind deșeurile;
    îmbunătățirea măsurilor de constrângere pentru nerespectarea prevederilor legislației
    naționale privind gestionarea deșeurilor;
    autorizarea temporară a depozitele de deșeuri la nivel local, până la crearea sistemului
    de gestionare a deșeurilor la nivel de ZGD;
    evaluarea implementării planului de acțiuni al strategiei naționale de gestionare a
    deșeurilor în Republica Moldova, pentru anii 20132027 și ajustarea acesteia în
    termeni realiști;
    evaluarea dedicată și punctuală a rezultatelor campaniei de informare a cetățenilor,
    prevăzută în primele faze de implementare a strategiei, pentru a identifica necesitatea
    replanificării și regândirii acesteia;
    instituirea taxei naționale de poluare, aplicabile tuturor cetățenilor și direcționată către
    bugetele locale;
    elaborarea unui ghid explicit, clar și fezabil pentru APL de nivelul I, în contextul
    implementării strategiei și creării sistemelor de management al deșeurilor;
    organizarea târgurilor procesatorilor de diverse tipuri de deșeuri, pentru a facilita
    accesul APL la acestea;
    sporirea atenției acordate informării și educației copiilor la nivel preșcolar și școlar
    privind gestionarea deșeurilor și impactul lor asupra mediului.
  2. Autorităților publice locale:
    includerea priorității “managementul deșeurilor” în documentele strategice de
    dezvoltare a localităților și monitorizarea acesteia cu regularitate, o dată la șase luni,
    cu implicarea cetățenească;
    elaborarea și aprobarea planurilor locale și acte normative de nivel local de
    management al deșeurilor având ca obiectiv reducerea și reciclarea deșeurilor, cu
    participarea cetățenilor și OSC;
    comunicarea directă cu locuitorii la toate etapele de creare și gestionare a serviciilor
    de MDS aprobarea actelor normative locale corespondente, testarea percepției
    despre disponibilitatea de a contribui financiar, comunicarea graficului și a regulilor de
    depozitare a gunoiului, explicarea simplă a cheltuielilor asociate serviciului și a
    mecanismului de finanțare, a perspectivelor și experimentelor de sortare etc. ;
    desfășurarea campaniilor intense de informare a locuitorilor, cu ajutorul OSC și în
    baza planului local de management al deșeurilor;
    dezvoltarea capacităților personalului responsabil de gestionare a deșeurilor la nivel
    local;
    stabilirea tarifelor/taxelor care să asigure durabilitatea financiară a serviciilor de
    gestionare a deșeurilor;
    crearea mecanismelor raționale de compensare a plăților pentru serviciile de
    gestionare a deșeurilor pentru persoanele vulnerabile;
    creșterea nivelului de cooperare cu organizațiile societății civile și alți actori, având
    scopul îmbunătățirii situației privind gestionarea deșeurilor;
    promovarea unui mecanism de cofinanțare în domeniul creării sau modernizării
    infrastructurii sistemului MDS (contribuții din partea locuitorilor și a bugetului local);
    crearea și aprobarea unor fonduri locale pentru susținerea inițiativelor cetățenești în
    domeniul managementul deșeurilor (bugetarea participativă).
    instalarea și gestionarea sistemelor de monitorizare video a depozitelor locale și a
    locurilor publice vulnerabile din perspectiva salubrizării;
    crearea platformelor de semnalare complexă a problemelor legate de managementul
    deșeurilor (gospodării neacoperite de serviciu, gunoiști spontane, încălcarea regulilor
    etc).
  3. Organizațiilor societății civile:
    sensibilizarea populației și agenților economici privind importanța protecției mediului
    prin reducerea cantității de deșeuri și colectarea separată a deșeurilor;
    desfășurarea a campaniilor de informare, în parteneriat cu APL, cu privire la riscurile
    provocate de deșeurile depozitate necorespunzător și a beneficiilor unui sistem de
    management al deșeurilor bazat pe sortarea la sursă;
    implicarea activă în consultări publice și atragerea cetățenilor în procesele de
    consultări publice atunci când procesul/serviciul de management al deșeurilor suferă
    orice schimbare la nivel local;
    acordarea asistenței persoanelor în etate și altor categorii defavorizate să fie informate
    despre principiile managementului deșeurilor la nivel local și național;
    identificarea, în parteneriat cu APL, a subiectelor relevante MDS pentru comunicare
    cu cetățenii în localitate;
    participarea activa în procesul de monitorizare a modului de implementare a legislației
    naționale privind gestionarea deșeurilor;
    dezvoltarea de parteneriate cu diverși actori în vederea implementării proiectelor de
    gestionare a deșeurilor, pentru a accelera procesul de redresare a situației.
  4. Locuitorilor Republicii Moldova:
    participarea la procesul decizional în domeniul creării și gestionării serviciilor de
    management al deșeurilor atât la nivel național, cât și la nivel local;
    solicitarea de la autorități creeze serviciul de gestionare a deșeurilor acolo unde
    acesta nu există, inclusiv colectarea separată a deșeurilor;
    abonarea și achitarea regulată a serviciilor de gestionare a deșeurilor;
    colectarea și aruncarea deșeurilor separat, pe categorii, conform schemei oferite de
    autoritatea publică locală;
    consum rațional și responsabil, având în vedere și necesitățile generațiilor viitoare.


Concluzii și Propuneri
Este foarte important ca problema managementului deșeurilor să devină prioritate națională, regională și locală în Republica Moldova. La toate cele trei niveluri trebuie să existe planuri clare de aplanare a efectelor negative curente și de pregătire pentru instituirea unui sistem de management al deșeurilor performant și sustenabil. Aprobarea normelor și legilor nu este suficientă în sine, deoarece un sistem viabil se bazează în egală măsură și concomitent pe trei piloni: informare, infrastructură și management. Reieșind din direcțiile menționate mai sus, este necesară mobilizarea tuturor categoriilor de actori implicați, conform următorului model:

Autoritățile publice centrale vor aborda problema managementului deșeurilor drept una dintre cele mai importante și vor identifica soluția de țară cea mai potrivită, în baza situației reale din localități și a unui dialog constructiv cu autoritățile publice locale, OSC și cetățeni. Mecanismele care vor fi parte din soluție trebuie să fie pe înțelesul și priceperea celor care urmează să le aplice, cu informare pe verticală și orizontală. La fel, autoritățile centrale nu trebuie să ignore efectele negative existente ale managementului defectuos al deșeurilor și trebuie să vină cu soluții curente pentru reducerea cantităților de deșeuri care sunt stocate pe teritoriul localităților, mai cu seamă a celor rurale.

Autoritățile publice locale vor clarifica rolul lor în procesul de rezolvare a problemei. În baza clarificărilor, vor elabora planuri locale de management al deșeurilor alături de OSC și cetățenii activi, precum și vor monitoriza sistematic implementarea acestora. Planurile vor include informarea cetățenilor despre toate aspectele menționate în acest document, cu focusare specială pe crearea deprinderilor locuitorilor de a contribui financiar la serviciul de colectare a deșeurilor (salubrizare). Astfel, oamenii vor fi pregătiți să se afle la baza unui sistem de management al deșeurilor durabil, care va izvorî din convingerea și contribuția oamenilor. De asemenea, autoritățile publice locale vor da dovadă de maturitate și vor colabora pentru a identifica cele mai bune soluții de stocare temporară a deșeurilor și de asigurare a unui serviciu local/regional calitativ.

Organizațiile societății civile vor implica locuitorii în cea mai largă gamă de activități, menite să majoreze contribuția acestora la sistemul de management al deșeurilor. Cetățenii activi vor ajuta oamenii și, după caz, administrația publică locală, să înțeleagă importanța următoarelor aspecte:

  • necesitatea de a depozita deșeurile în locuri sigure, care nu ar genera efecte negative
    asupra mediului și a sănătății oamenilor;
  • utilitatea și comoditatea serviciilor de colectare a deșeurilor, precum și sustenabilitatea
    financiară a acestora, care poate fi asigurată doar prin contribuții financiare (taxă sau tarif);
  • emergența sortării deșeurilor la sursă și procedurile simple, demne de urmat;
  • sesizarea autorităților în cazul încălcării regulilor de depozitare a deșeurilor;
  • evaluarea muncii autorităților centrale și locale, reieșind din rezultatele în domeniul managementului deșeurilor, conform monitorizării implementării planurilor locale și soluției naționale.

Massmedia își va continua misiunea de a informa oamenii corect și imparțial cu privire la problemele reale ale societății. Astfel, pentru a ajuta actorii implicați să identifice cele mai bune soluții, presa va introduce și va menține pe agenda publică problema managementului deșeurilor, constrângerile la nivel național și situațiile critice locale. De asemenea, mediatizarea bunelor practici din comunitățile care au dezvoltat un sistem de management al deșeurilor și unde cetățenii achită pentru serviciu, va motiva și va încuraja oamenii din localitățile în care crearea sistemului de MDS este abia la început. Doar prioritizarea problemei MDS la nivel național și mobilizarea tuturor actorilor implicați este calea spre un viitor sănătos și sustenabil.

Documentul de poziție a fost subsemnat de:

  1. Vladimir Tintiuc, AO Uranus, or. Orhei
  2. Nadejda Demian, AO Șerpenenii de Pretutindeni, s. Șerpeni, R. Anenii Noi
  3. Olea Mevșa, AO Perspectiva, mun. Cahul
  4. Irina Bejan, AO Perspectiva, mun, Cahul
  5. Ina Hîncu, Grupul de inițiativă Mediu Curat, s. Volintiri, r. Ștefan Vodă
  6. Diana Socolovschi, Programul Femei cu idei 3, com. Mîndrești, r. Telenești
  7. Veronica Rotari, AO Expresul, Femei cu idei 3, IP LT „M. Eminescu”, mun. Ungheni
  8. Vitalie Rusanovschi, AO Centrul de Dezvoltare Durabilă Rural21”, or. Ștefan Vodă
  9. Natalia Oleatovschi, AO EcoVisio, mun. Chișinău
  10. Anna Bokk, AO EcoVisio, mun. Chișinău
  11. Galina Reaboi, AO Băxani casă părintească, s. Băxani, r. Soroca
  12. Ghenadie Perechiatco, AO Băxani casă părintească, s. Băxani, r. Soroca
  13. Veaceslav Guțuțui, UPJ ANTRIM, proiectul privind serviciul de salubrizare Sipoteni, or.
    Codru. mun. Chișinău
  14. Feodosia Bunescu, AO Pro Comunitate Băhrinești, s. Băhrinețti, r. Florești
  15. Rodica Astifeni, AO IEDERA Dubăsarii Vechi, s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni
  16. Vera Siminel, Asociația de băștinași Lozovenii de pretutindeni, c. Lozova, r. Strășeni
  17. Adriana Bragaru, Asociatia de Băștinași “Acasă cu Dor”, c. Manta, r. Cahul
  18. Ala Taran, AO Centrul de Asistență Socială Casa Speranțelor, or. Soroca
  19. Natalia Cernea, AO LT&Liceum, or. Leova
  20. Marin Dorin, AO LT&Liceum, or. Leova
  21. Cristina Iusiumbeli, AO AQUA TAR SAN, or Taraclia
  22. Badan Mariana, AO ASCED, mun. Chișinău
  23. Nicolae Hristov, Agenția de Democrație Locală din Moldova (LDA Moldova), or.
    Cimișlia
  24. Ion Calcatinge, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
  25. Maria Zugravu, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
  26. Lidia Șapoșnicova, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
  27. Ana Bostan, AO AZI, mun. Cahul
  28. Tatiana Tronciu, AO AZI, mun. Cahul
  29. Victor Cimpoieș, AO Cutezătorul, or. Fălești
  30. Evghenii Poleacov, Asociația de jocuri intelectuale din RM, mun. Comrat
  31. Ivan Brook, Asociația de jocuri intelectuale din RM, mun. Comrat
  32. Diana Zaharia, AO Eco Protect, or. Edineț
  33. Lubovi Cassîm, AO Centrul de asistență pentru inițiative civice ‘GRIN’, s. CiadîrLunga,
    UTA Găgăuzia
  34. Natalia Mereuță, AO ADD Mileniul lll, s. Chișcăreni, r. Sîngerei
  35. Lucia Ușurelu, AO ProEntranse, mun. Chișinău
  36. Tudor Cîșlaru, AO Centrul Informațional Tighina, or. Căușeni
  37. Veaceslav Bejenar, AO Vitality, or. Tiraspol
  38. Cristina Straton, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, AJMTEM, mun.
    Chișinău
  39. Vera Brasovschi, AO COPE Dialog, s. Chișcăreni, r. Sîngerei
  40. Maria Lașcov, AO CONCORDIA, mun. Chișinău
  41. Olga Cîșlaru, Centrul Regional pentru Femei EVA, or. Căușeni
  42. Vasile Vieru, AO Agroinform, or. Edineț
  43. Tudor Darii, AO Agroinform, or. Edineț
  44. Rima Stăvilă, AO CapacliaAlsacia, s. Capaclia, r. Cantemir
  45. Alina Perju, AO „Rădăcini Solidare”, s. Cociulia, r. Cantemir
  46. Martin Deshayes, AO „Rădăcini Solidare”, s. Cociulia, r. Cantemir
  47. Dmitrii Terzinov, AO Essedis, s. CiadîrLunga, UTA Găgăuzia
  48. Aurelia Bahnaru, AO Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, mun. Chișinău
  49. Roman Bahnaru, AO EcoDigital, mun. Chișinău
  50. Iuliana Cantaragiu, AO Centrul Național de Mediu, mun. Chișinău
  51. Angela Liulceac, AO Speranța, s. Mihăileni, r. Rîșcani
  52. Nicu Vrabie, AO Centrul de Dezvoltarea Comunitară 21, s. Ciutești, r. Nisporeni
  53. Galina Țărnă, AO Centrul de Dezvoltarea Comunitară 21, s. Ciutești, r. Nisporeni
  54. Grigore Mustață, AO Colaborare, s. Cuconeștii Noi, r. Edineț
  55. Mihail Roscovan, Business Consulting Institute
  56. Maria Marchitan, AO Asociația Producătorilor Agricoli Teragronord, or. Soroca
  57. Sergiu Gurău, AO EcoRăzeni, s. Răzeni, r. Ialoveni
  58. Ludmila Golovatic, AO Viitorul, s. Sărata Veche, r. Fălești
  59. Svetlana Budiștean, AO Asociația de Tineret Șansa, s. Varnița, r. Anenii Noi
  60. Ana Svetova, AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER), mun.
    Chișinău
  61. Daniela Ungurean, A.O. Agro Cons, s. Chetrosu, r. Drochia
  62. Dmitrii Ianul, AO «Renaștere» (Возрождение), s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia
  63. Inga Binzari, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
  64. Victoria Isac, IP Gimnaziul „Mihai Eminescu”, or. Cantemir
  65. Cristina Bobîrca, Asociatia Presei Independente API
  66. Victor Rotăraș, AO Pro Cooperare Regională
  67. Cristina Ciobanu, AO Pro Cooperare Regională
  68. Olga Diaconu, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
  69. Ala Revenco, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
  70. Angela Buliga, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
  71. Viorica Cecan, IP CRAION CONTACTCahul
  72. Felicia Stoianov, IP CRAION CONTACTCahul
  73. Mihai Cucereanu, IP CRAION CONTACTCahul
  74. Cristina Lupan, IP CRAION CONTACTCahul
  75. Valeriu Rusu, AO ADR Habitat, or. Rezina
  76. Liudmila Pometco, Centrul European Pro Europa din Comrat
  77. Veronica Cociu, or. Drochia
  78. Plăcintă Nadejda
  79. Neaga Elena
  80. Tatiana Gațcan
  81. Valeria Doroftei
  82. Anastasia Ciolac
  83. Nadejda Boșcaneanu, Colegiul Național de Comerț al ASEM
  84. Victoria Iordachi, Institutul Național de Cercetări Economice
  85. Olga Timofei, Institutul Național de Cercetări Economice
  86. Viorica Popa, Institutul Național de Cercetări Economice
  87. Raisa Duca, IMSP Spitalul Raional Orhei

Citește mai mult

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Articole asemănătoare

Back to top button