Proiectul „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”

Document de poziție al organizațiilor societății civile privind managementul deșeurilor solide în Republica Moldova Iunie 2021

Contextul național

Deșeurile reprezintă una din principalele surse de poluare a mediului, precum și contribuie la
fenomenul schimbărilor climatice, fapt care afectează sănătatea și calitatea vieții populației.
Dezvoltarea insuficientă a unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor este un impediment
și pentru dezvoltarea economică a localităților.

Pe de altă parte, un sistem integrat de gestionare a deșeurilor oferă oportunități noi investiționale, de creare a locurilor de muncă, de creștere a calității vieții și de îmbunătățire a calității mediului. Pentru atingerea acestui obiectiv este foarte importantă înțelegerea holistică a ceea ce înseamnă un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, factorii de influență la formarea deșeurilor, mecanismele economice care ar oferi o durabilitate financiară și operațională sistemului.

În perioada ianuarie – martie 2021, organizațiile societății civile, parte a rețelelor regionale create în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), în coordonare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, au organizat o serie evenimente regionale, unde s–a discutat situația curentă privind gestionarea deșeurilor în Moldova și rolul societății civile în facilitarea creării și implementării serviciului de gestionare a deșeurilor (MDS). Astfel, participanții la aceste evenimente regionale au venit cu o serie de concluzii și recomandări, reieșind din provocările curente.

Participanții la evenimentele regionale au reprezentat actori–cheie în domeniul MDS din regiunile Sud, Centru, Nord si UTA Găgăuzia: membri ai organizațiilor societății civile (OSC) de profil, beneficiari ai Programului de Granturi Locale finanțat de UE și implementat de GIZ, primari, angajați ai întreprinderilor municipale care prestează servicii în domeniu, reprezentanți ai mass–media.

Discuțiile în cadrul evenimentelor s–au axat pe:

• Starea de fapt în localitățile urbane și rurale (gradul de dezvoltare al serviciului de
  salubrizare/colectare a deșeurilor, statutul și practicile de management al colectării și
  depozitării deșeurilor, stadiul la care se află practicile de sortare, precum și gradul de
  implicare a OSC–urilor și locuitorilor în activități legate de MDS);
• Identificarea provocărilor din sector și a soluțiilor și recomandărilor de îmbunătățire a
  situației în domeniul MDS din regiunile de dezvoltare din perspectiva actorilor importanți,
  precum și detalierea rolului societății civile în acest proces.

Provocări

Provocările enunțate de participanți s–au referit, în mare parte, la câteva categorii sau domenii de bază pentru crearea și sustenabilitatea unui serviciu de management al deșeurilor din localitățile reprezentate:

1. Gradul de cunoaștere, înțelegere și aplicare de către actorii importanți din domeniul MDS
   a strategiei naționale de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova în perioada 2013–
   2027:
   • cadrul normativ național în domeniul gestionării deșeurilor este încă în curs de
   dezvoltare;
   • studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor
   municipale la nivel de zone de gestionare a deșeurilor (ZGD) încă nu sunt elaborate
   pentru toate zonele;
   • expertiză națională și locală insuficientă în domeniul gestionării deșeurilor;
   • rețeaua de colectare a deșeurilor reciclabile nu este dezvoltată la nivel național, astfel
   încât deșeurile colectate separat în diverse localități din țară să poată fi predate fără
   mari dificultăți;
   • lipsesc mecanisme financiare de stimulare a colectării separate a deșeurilor;
   • mecanismele de constrângere pentru punerea în aplicare a legislației ce ține de
   gestionarea deșeurilor sunt ineficiente;
   • cetățenii nu cunosc despre perspectivele sistemului național de management al
   deșeurilor și nici despre rolurile actorilor implicați în instituirea acestuia.
2. Crearea și dezvoltarea serviciilor de salubrizare din perspectiva administrației publice
   locale și a întreprinderilor municipale (ÎM):
   • primăriile și ÎM nu au cunoștințe și capacități privind crearea și funcționarea sistemului
   de management al deșeurilor;
   • fonduri investiționale insuficiente pentru crearea sau modernizarea infrastructurii
   corespunzătoare (echipamente, drumuri de acces etc.) aferente unui management
   adecvat de gestionare a deșeurilor;
   • cooperarea intercomunitară slabă pentru prestarea serviciilor eficiente din punct de
   vedere al costurilor de management al deșeurilor;
   • dificultăți în delimitarea terenurilor pentru depozitele locale unice;
   • absența unui sistem centralizat de colectare a deșeurilor în majoritatea localităților
   rurale;
   • autoritățile locale nu își pot îndeplini pe deplin atribuțiile de agent constatator în
   domeniul managementului deșeurilor;
   • taxele pentru depozitarea deșeurilor sunt mici și nu se aplică uniform;
   • mecanisme slabe de stimulare a cetățenilor care respectă cerințele de aruncare a
   deșeurilor în locurile permise sau de penalizare pentru aruncarea deșeurilor în locuri
   nepermise (inclusiv în preajma depozitului unic);
   • insuficiența comunicării cu cetățenii despre modul de gestionare a deșeurilor
   • slaba promovare și preluare a practicilor pozitive ale OSC–urilor, care lucrează cu
   cetățenii pentru îmbunătățirea situației în domeniul MDS.
3. Stocarea deșeurilor și amenajarea depozitelor locale, inclusiv lichidarea celor spontane:
   • gestionarea, inclusiv depozitarea deșeurilor la nivel local este neclară până la crearea
   sistemului la nivel regional;
   • deșeuri aruncate în locuri nepermise și crearea gunoiștilor spontane;
   • lipsa standardelor locale de depozitare a deșeurilor pe teritoriul gospodăriilor casnice,
   mai ales în localitățile mai mici.
4. Implicarea organizațiilor societății civile în activitățile din domeniul MDS:
   • numărul OSC–urilor active și implicate în lucrul cu cetățenii este insuficient;
   • locuitorii nu sesizează încălcările în domeniul managementului deșeurilor;
   • acces la informație limitat privind managementul deșeurilor, în special pentru
   persoanele în etate;
   • informare insuficientă a copiilor și tinerilor despre principiile de management al
   deșeurilor în familie, școală sau grădiniță;
5. Participarea cetățenilor în calitate de clienți la crearea și întreținerea sistemul de
   management al deșeurilor, inclusiv prin plata pentru serviciile prestate (taxă de salubrizare
   sau tarif pentru prestarea serviciului):
   • locuitorii nu consideră colectarea centralizată a deșeurilor o prioritate de nivel local,
   regional, sau chiar național, și nu conștientizează daunele aduse mediului;
   • neînțelegerea conceptului și importanței de colectare separată a deșeurilor;
   • reticența cetățenilor să contribuie financiar la întreținerea serviciului de MDS.

Recomandări
Concluziile evenimentelor regionale au fost reiterate în cadrul Evenimentului Național, care a avut loc pe data de 03 iunie 2021, în cadrul căruia au fost formulate următoarele recomandări, adresate:

1. Autorităților publice centrale:
   • urgentarea procesului de elaborare și adoptare a cadrului normativ pentru punerea în
   aplicare a legislației privind deșeurile;
   • îmbunătățirea măsurilor de constrângere pentru nerespectarea prevederilor legislației
   naționale privind gestionarea deșeurilor;
   • autorizarea temporară a depozitele de deșeuri la nivel local, până la crearea sistemului
   de gestionare a deșeurilor la nivel de ZGD;
   • evaluarea implementării planului de acțiuni al strategiei naționale de gestionare a
   deșeurilor în Republica Moldova, pentru anii 2013–2027 și ajustarea acesteia în
   termeni realiști;
   • evaluarea dedicată și punctuală a rezultatelor campaniei de informare a cetățenilor,
   prevăzută în primele faze de implementare a strategiei, pentru a identifica necesitatea
   replanificării și regândirii acesteia;
   • instituirea taxei naționale de poluare, aplicabile tuturor cetățenilor și direcționată către
   bugetele locale;
   • elaborarea unui ghid explicit, clar și fezabil pentru APL de nivelul I, în contextul
   implementării strategiei și creării sistemelor de management al deșeurilor;
   • organizarea târgurilor procesatorilor de diverse tipuri de deșeuri, pentru a facilita
   accesul APL la acestea;
   • sporirea atenției acordate informării și educației copiilor la nivel preșcolar și școlar
   privind gestionarea deșeurilor și impactul lor asupra mediului.
2. Autorităților publice locale:
   • includerea priorității “managementul deșeurilor” în documentele strategice de
   dezvoltare a localităților și monitorizarea acesteia cu regularitate, o dată la șase luni,
   cu implicarea cetățenească;
   • elaborarea și aprobarea planurilor locale și acte normative de nivel local de
   management al deșeurilor având ca obiectiv reducerea și reciclarea deșeurilor, cu
   participarea cetățenilor și OSC;
   • comunicarea directă cu locuitorii la toate etapele de creare și gestionare a serviciilor
   de MDS – aprobarea actelor normative locale corespondente, testarea percepției
   despre disponibilitatea de a contribui financiar, comunicarea graficului și a regulilor de
   depozitare a gunoiului, explicarea simplă a cheltuielilor asociate serviciului și a
   mecanismului de finanțare, a perspectivelor și experimentelor de sortare etc. ;
   • desfășurarea campaniilor intense de informare a locuitorilor, cu ajutorul OSC și în
   baza planului local de management al deșeurilor;
   • dezvoltarea capacităților personalului responsabil de gestionare a deșeurilor la nivel
   local;
   • stabilirea tarifelor/taxelor care să asigure durabilitatea financiară a serviciilor de
   gestionare a deșeurilor;
   • crearea mecanismelor raționale de compensare a plăților pentru serviciile de
   gestionare a deșeurilor pentru persoanele vulnerabile;
   • creșterea nivelului de cooperare cu organizațiile societății civile și alți actori, având
   scopul îmbunătățirii situației privind gestionarea deșeurilor;
   • promovarea unui mecanism de cofinanțare în domeniul creării sau modernizării
   infrastructurii sistemului MDS (contribuții din partea locuitorilor și a bugetului local);
   • crearea și aprobarea unor fonduri locale pentru susținerea inițiativelor cetățenești în
   domeniul managementul deșeurilor (bugetarea participativă).
   • instalarea și gestionarea sistemelor de monitorizare video a depozitelor locale și a
   locurilor publice vulnerabile din perspectiva salubrizării;
   • crearea platformelor de semnalare complexă a problemelor legate de managementul
   deșeurilor (gospodării neacoperite de serviciu, gunoiști spontane, încălcarea regulilor
   etc).
3. Organizațiilor societății civile:
   • sensibilizarea populației și agenților economici privind importanța protecției mediului
   prin reducerea cantității de deșeuri și colectarea separată a deșeurilor;
   • desfășurarea a campaniilor de informare, în parteneriat cu APL, cu privire la riscurile
   provocate de deșeurile depozitate necorespunzător și a beneficiilor unui sistem de
   management al deșeurilor bazat pe sortarea la sursă;
   • implicarea activă în consultări publice și atragerea cetățenilor în procesele de
   consultări publice atunci când procesul/serviciul de management al deșeurilor suferă
   orice schimbare la nivel local;
   • acordarea asistenței persoanelor în etate și altor categorii defavorizate să fie informate
   despre principiile managementului deșeurilor la nivel local și național;
   • identificarea, în parteneriat cu APL, a subiectelor relevante MDS pentru comunicare
   cu cetățenii în localitate;
   • participarea activa în procesul de monitorizare a modului de implementare a legislației
   naționale privind gestionarea deșeurilor;
   • dezvoltarea de parteneriate cu diverși actori în vederea implementării proiectelor de
   gestionare a deșeurilor, pentru a accelera procesul de redresare a situației.
4. Locuitorilor Republicii Moldova:
   • participarea la procesul decizional în domeniul creării și gestionării serviciilor de
   management al deșeurilor atât la nivel național, cât și la nivel local;
   • solicitarea de la autorități să creeze serviciul de gestionare a deșeurilor acolo unde
   acesta nu există, inclusiv colectarea separată a deșeurilor;
   • abonarea și achitarea regulată a serviciilor de gestionare a deșeurilor;
   • colectarea și aruncarea deșeurilor separat, pe categorii, conform schemei oferite de
   autoritatea publică locală;
   • consum rațional și responsabil, având în vedere și necesitățile generațiilor viitoare.

Concluzii și Propuneri
Este foarte important ca problema managementului deșeurilor să devină prioritate națională, regională și locală în Republica Moldova. La toate cele trei niveluri trebuie să existe planuri clare de aplanare a efectelor negative curente și de pregătire pentru instituirea unui sistem de management al deșeurilor performant și sustenabil. Aprobarea normelor și legilor nu este suficientă în sine, deoarece un sistem viabil se bazează în egală măsură și concomitent pe trei piloni: informare, infrastructură și management. Reieșind din direcțiile menționate mai sus, este necesară mobilizarea tuturor categoriilor de actori implicați, conform următorului model:

Autoritățile publice centrale vor aborda problema managementului deșeurilor drept una dintre cele mai importante și vor identifica soluția de țară cea mai potrivită, în baza situației reale din localități și a unui dialog constructiv cu autoritățile publice locale, OSC și cetățeni. Mecanismele care vor fi parte din soluție trebuie să fie pe înțelesul și priceperea celor care urmează să le aplice, cu informare pe verticală și orizontală. La fel, autoritățile centrale nu trebuie să ignore efectele negative existente ale managementului defectuos al deșeurilor și trebuie să vină cu soluții curente pentru reducerea cantităților de deșeuri care sunt stocate pe teritoriul localităților, mai cu seamă a celor rurale.

Autoritățile publice locale vor clarifica rolul lor în procesul de rezolvare a problemei. În baza clarificărilor, vor elabora planuri locale de management al deșeurilor alături de OSC și cetățenii activi, precum și vor monitoriza sistematic implementarea acestora. Planurile vor include informarea cetățenilor despre toate aspectele menționate în acest document, cu focusare specială pe crearea deprinderilor locuitorilor de a contribui financiar la serviciul de colectare a deșeurilor (salubrizare). Astfel, oamenii vor fi pregătiți să se afle la baza unui sistem de management al deșeurilor durabil, care va izvorî din convingerea și contribuția oamenilor. De asemenea, autoritățile publice locale vor da dovadă de maturitate și vor colabora pentru a identifica cele mai bune soluții de stocare temporară a deșeurilor și de asigurare a unui serviciu local/regional calitativ.

Organizațiile societății civile vor implica locuitorii în cea mai largă gamă de activități, menite să majoreze contribuția acestora la sistemul de management al deșeurilor. Cetățenii activi vor ajuta oamenii și, după caz, administrația publică locală, să înțeleagă importanța următoarelor aspecte:

• necesitatea de a depozita deșeurile în locuri sigure, care nu ar genera efecte negative
  asupra mediului și a sănătății oamenilor;
• utilitatea și comoditatea serviciilor de colectare a deșeurilor, precum și sustenabilitatea
  financiară a acestora, care poate fi asigurată doar prin contribuții financiare (taxă sau tarif);
• emergența sortării deșeurilor la sursă și procedurile simple, demne de urmat;
• sesizarea autorităților în cazul încălcării regulilor de depozitare a deșeurilor;
• evaluarea muncii autorităților centrale și locale, reieșind din rezultatele în domeniul managementului deșeurilor, conform monitorizării implementării planurilor locale și soluției naționale.

Mass–media își va continua misiunea de a informa oamenii corect și imparțial cu privire la problemele reale ale societății. Astfel, pentru a ajuta actorii implicați să identifice cele mai bune soluții, presa va introduce și va menține pe agenda publică problema managementului deșeurilor, constrângerile la nivel național și situațiile critice locale. De asemenea, mediatizarea bunelor practici din comunitățile care au dezvoltat un sistem de management al deșeurilor și unde cetățenii achită pentru serviciu, va motiva și va încuraja oamenii din localitățile în care crearea sistemului de MDS este abia la început. Doar prioritizarea problemei MDS la nivel național și mobilizarea tuturor actorilor implicați este calea spre un viitor sănătos și sustenabil.

Documentul de poziție a fost subsemnat de:

1. Vladimir Tintiuc, AO Uranus, or. Orhei
2. Nadejda Demian, AO Șerpenenii de Pretutindeni, s. Șerpeni, R. Anenii Noi
3. Olea Mevșa, AO Perspectiva, mun. Cahul
4. Irina Bejan, AO Perspectiva, mun, Cahul
5. Ina Hîncu, Grupul de inițiativă „Mediu Curat”, s. Volintiri, r. Ștefan Vodă
6. Diana Socolovschi, Programul Femei cu idei 3, com. Mîndrești, r. Telenești
7. Veronica Rotari, AO Expresul, Femei cu idei 3, IP LT „M. Eminescu”, mun. Ungheni
8. Vitalie Rusanovschi, AO Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural21”, or. Ștefan Vodă
9. Natalia Oleatovschi, AO EcoVisio, mun. Chișinău
10. Anna Bokk, AO EcoVisio, mun. Chișinău
11. Galina Reaboi, AO „Băxani – casă părintească”, s. Băxani, r. Soroca
12. Ghenadie Perechiatco, AO „Băxani – casă părintească”, s. Băxani, r. Soroca
13. Veaceslav Guțuțui, UPJ ANTRIM, proiectul privind serviciul de salubrizare Sipoteni, or.
    Codru. mun. Chișinău
14. Feodosia Bunescu, AO Pro Comunitate Băhrinești, s. Băhrinețti, r. Florești
15. Rodica Astifeni, AO IEDERA Dubăsarii Vechi, s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni
16. Vera Siminel, Asociația de băștinași „Lozovenii de pretutindeni”, c. Lozova, r. Strășeni
17. Adriana Bragaru, Asociatia de Băștinași “Acasă cu Dor”, c. Manta, r. Cahul
18. Ala Taran, AO Centrul de Asistență Socială Casa Speranțelor, or. Soroca
19. Natalia Cernea, AO LT&Liceum, or. Leova
20. Marin Dorin, AO LT&Liceum, or. Leova
21. Cristina Iusiumbeli, AO AQUA TAR SAN, or Taraclia
22. Badan Mariana, AO ASCED, mun. Chișinău
23. Nicolae Hristov, Agenția de Democrație Locală din Moldova (LDA Moldova), or.
    Cimișlia
24. Ion Calcatinge, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
25. Maria Zugravu, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
26. Lidia Șapoșnicova, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE”, or. Criuleni
27. Ana Bostan, AO AZI, mun. Cahul
28. Tatiana Tronciu, AO AZI, mun. Cahul
29. Victor Cimpoieș, AO Cutezătorul, or. Fălești
30. Evghenii Poleacov, Asociația de jocuri intelectuale din RM, mun. Comrat
31. Ivan Brook, Asociația de jocuri intelectuale din RM, mun. Comrat
32. Diana Zaharia, AO Eco Protect, or. Edineț
33. Lubovi Cassîm, AO Centrul de asistență pentru inițiative civice ‘GRIN’, s. Ciadîr–Lunga,
    UTA Găgăuzia
34. Natalia Mereuță, AO ADD „Mileniul lll”, s. Chișcăreni, r. Sîngerei
35. Lucia Ușurelu, AO ProEntranse, mun. Chișinău
36. Tudor Cîșlaru, AO Centrul Informațional Tighina, or. Căușeni
37. Veaceslav Bejenar, AO Vitality, or. Tiraspol
38. Cristina Straton, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, AJMTEM, mun.
    Chișinău
39. Vera Brasovschi, AO COPE Dialog, s. Chișcăreni, r. Sîngerei
40. Maria Lașcov, AO CONCORDIA, mun. Chișinău
41. Olga Cîșlaru, Centrul Regional pentru Femei EVA, or. Căușeni
42. Vasile Vieru, AO Agroinform, or. Edineț
43. Tudor Darii, AO Agroinform, or. Edineț
44. Rima Stăvilă, AO Capaclia–Alsacia, s. Capaclia, r. Cantemir
45. Alina Perju, AO „Rădăcini Solidare”, s. Cociulia, r. Cantemir
46. Martin Deshayes, AO „Rădăcini Solidare”, s. Cociulia, r. Cantemir
47. Dmitrii Terzinov, AO Essedis, s. Ciadîr–Lunga, UTA Găgăuzia
48. Aurelia Bahnaru, AO Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, mun. Chișinău
49. Roman Bahnaru, AO EcoDigital, mun. Chișinău
50. Iuliana Cantaragiu, AO Centrul Național de Mediu, mun. Chișinău
51. Angela Liulceac, AO Speranța, s. Mihăileni, r. Rîșcani
52. Nicu Vrabie, AO Centrul de Dezvoltarea Comunitară 21, s. Ciutești, r. Nisporeni
53. Galina Țărnă, AO Centrul de Dezvoltarea Comunitară 21, s. Ciutești, r. Nisporeni
54. Grigore Mustață, AO Colaborare, s. Cuconeștii Noi, r. Edineț
55. Mihail Roscovan, Business Consulting Institute
56. Maria Marchitan, AO Asociația Producătorilor Agricoli „Teragronord”, or. Soroca
57. Sergiu Gurău, AO Eco–Răzeni, s. Răzeni, r. Ialoveni
58. Ludmila Golovatic, AO Viitorul, s. Sărata Veche, r. Fălești
59. Svetlana Budiștean, AO Asociația de Tineret Șansa, s. Varnița, r. Anenii Noi
60. Ana Svetova, AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER), mun.
    Chișinău
61. Daniela Ungurean, A.O. Agro Cons, s. Chetrosu, r. Drochia
62. Dmitrii Ianul, AO «Renaștere» (Возрождение), s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia
63. Inga Binzari, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
64. Victoria Isac, IP Gimnaziul „Mihai Eminescu”, or. Cantemir
65. Cristina Bobîrca, Asociatia Presei Independente API
66. Victor Rotăraș, AO Pro Cooperare Regională
67. Cristina Ciobanu, AO Pro Cooperare Regională
68. Olga Diaconu, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
69. Ala Revenco, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
70. Angela Buliga, AO Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER
71. Viorica Cecan, IP CRAION CONTACT–Cahul
72. Felicia Stoianov, IP CRAION CONTACT–Cahul
73. Mihai Cucereanu, IP CRAION CONTACT–Cahul
74. Cristina Lupan, IP CRAION CONTACT–Cahul
75. Valeriu Rusu, AO ADR Habitat, or. Rezina
76. Liudmila Pometco, Centrul European „Pro Europa” din Comrat
77. Veronica Cociu, or. Drochia
78. Plăcintă Nadejda
79. Neaga Elena
80. Tatiana Gațcan
81. Valeria Doroftei
82. Anastasia Ciolac
83. Nadejda Boșcaneanu, Colegiul Național de Comerț al ASEM
84. Victoria Iordachi, Institutul Național de Cercetări Economice
85. Olga Timofei, Institutul Național de Cercetări Economice
86. Viorica Popa, Institutul Național de Cercetări Economice
87. Raisa Duca, IMSP Spitalul Raional Orhei