Social

Club de discuții și „Denim day” la Criuleni

Întrunite în cadrul unui club de presă, desfășurat sub egida Coaliției Naționale ”Viața fără violență”, în parteneriat cu C.S.J ”Echitate” și P.P. ”Est-Curier” la Biblioteca Publică ” Tamara Isac”. Mai multe doamne ce și-au câștigat titlul de Ambasadoare a păcii și echității sociale în Zona de Securitate au discutat probleme ce țin de asigurarea armoniei în familii și combaterea violenței. Dat fiind că ședința a fost desfășurată în proximitatea zilei internaționale „Denim day” și locuitoarele raionului Criuleni și-au exprimat solidaritatea cu victimele violului și au venit îmbrăcate în blugi, or, și  violența sexuală este o formă a violenței domestice. Apropo „Denim day” îşi are rădăcinile la Roma, unde în anul 1992 un instructor de şoferie de 45 de ani a fost acuzat că a abuzat sexual o elevă de 18 ani, urcată în maşina acestuia pentru prima oră practică. Fata şi-a anunţat părinţii, care au susţinut-o în decizia ei de a depune plângere la poliţie. Deşi acuzatul a fost condamnat în primă instanţă, mai târziu, în 1998, Curtea Supremă de Justiţie a rechemat condamnarea, pe motiv că victima purta blugi strânşi şi că atacatorul nu ar fi putut să o dezbrace fără ajutorul ei. Magistraţii menţionau în decizia de achitare a violatorului că dacă eleva s-ar fi dezbrăcat singură de blugi, nu mai poate fi vorba de un raport sexual fără consimţământ. În următoarea zi, femeile din Parlamentul italian au venit în şedinţa plenară a legislativului îmbrăcate în blugi, în semn de protest faţă de decizia Curţii Supreme de Justiţie.

Astfel, purtarea blugilor în ultima zi de miercuri a lunii aprilie  de 25 ani a devenit un simbol al protestului împotriva atitudinilor stereotipizate şi superficiale faţă de agresiunea sexuală şi viol.

Tatiana Goncear despre monitorizarea electronică

În cadrul clubului de presă din 28 aprilie participantele au discutat cu colaboratoarea Biroului de probațiune Criuleni, dna Tatiana Goncear despre cum poate fi prevenită violența domestică și cum poate fi întrerupt ciclul violenței, ce rol joacă comunitatea și societatea în prevenirea și combaterea violenței domestice, pârghiile oficiale de stopare a acesteia, dar și alte chestiuni în acest context,ce au fost sugerate pentru dezbateri de femeile din raionul Criuleni. De altfel, victime ale violenței domestice sunt și bărbații. Conform statisticii pentru 2022, prezentate anterior de procurora Maria Sârbu, numărul acestora fiind la paritate. E un rezultat al acțiunilor de informare a cetățenilor cum să-și apere integritatea fizică și demnitatea, ca exemplul vicios să nu se transmită din generație în generație. Jurista Maria Zugravu, executoarea judiciară Lilia Scorici, reprezentanta APL Natalia Stănilă au elucidat mai multe situații și soluții, amintind că din 2007 cadrul legislativ a suferit multe schimbări în favoarea protejării victimelor violenței domestice.  Legi sunt, dar valoarea lor depinde de gradul în care sunt aplicate, atenționau participantele la discuție. Tatiana Goncear amintea că odată format numărul 112 și denunțat agresorul, cale de retragere a cererii nu este și pedeapsa este aplicată obligatoriu, fie sub formă de muncă în favoarea comunității, fie – privare de libertate.

Lilia Scorici și Alexandra Popușoi
Natalia Stănilă despre depășirea stereotipurilor

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Articole asemănătoare

Back to top button