CriuleniPolitic

Apelul de proiecte pentru finanțare de la Biroul pentru Reintegrare, prelungit până la 11 martie curent. Care sunt cerințele?

Biroul pentru Reintegrare (BR) anunță că a extins termenul de colectare a propunerilor de proiecte ce urmează a fi evaluate, selectate și aprobate pentru finanțare prin Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024.

Anunțul a fost făcut de Oleg Serebrian, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, care a întreprins o vizită în r. Criuleni, în dimineața zilei de 22 februarie. Următorul termen limită a fost stabilit la 11 martie 2024, iar extinderea se datorează numărului mic de proiecte depuse de apelanți.

Oficialul a făcut schimb de opinii cu autoritățile locale de nivelul I și II.

Aflat în r. Criuleni, Oleg Serebrian a spus că este și acesta un raion specific, nu atât de specific, ca Dubăsari, unde merge aproape săptămânal, dar că, la fel, parte din zona de securitate, unde Biroul desfășoară mai multe proiecte pe dimensiunea reintegrare. O diferență între cele două raioane ar fi că în r. Criuleni nu există probleme specifice fermierilor din r. Dubăsari. Oficialul a îndemnat autoritățile să depună proiecte de infrastructură, de mediu, pentru activități culturale și de sport, pentru îmbunătățirea infrastructurii școlilor, ale căror fondator este consiliul raional.

„Sunt foarte mulți primari, în zona de securitate, de la Nimereuca până la Purcari, de aceea vom media un seminar pentru primari cu toți donatorii care lucrează în zona de securitate. Foarte mulți primari, consilii raionale, consilii locale, nu știu despre aceste apeluri nimic, nici nu știu cum să pregătească aplicațiile. Scrierea proiectelor este o mare-mare problemă. Ne confruntăm în zona de securitate cu programe destinate APL, în care 70% din finanțe nu sunt consumate. Și este mare păcat, pentru că sunt bani pe care donatorii îi oferă, sunt cetățeni care ne spun „dați milioane și zeci de milioane și nu le vedem, unde sunt ele?” Banii sunt oferiți, dar nu sunt consumați. Ajungem în situația României, când au bani pentru proiecte, dar capacitatea de absorbție e mică. Bine, la noi proiectele care vin sunt simple. Noi, cu Fundația Konrad Adenauer, vom organiza instruiri pentru APL: unde se depun și cum se redactează. Va fi la Holercani, în luna aprilie, ca să putem ajuta cetățenii noștri mai bine” – spunea Serebrian.

La întrunirea cu Serebrian au fost doar primarii din or. Criuleni și din com. Bălăbănești.

În or. Criuleni ultimul proiect finanțat prin BR datează cu anul 2016, și a vizat lucrări de extindere a iluminatului stradal. Mihail Sclifos, primarul orașului, a spus că de fiecare dată a depus proiecte la BR, în ultimii patru ani, dar că nu a câștigat finanțare nici pentru unul. Și în anul curent va depune un proiect de vizează schimbarea sistemului electric la Școala de arte din oraș. Primarul de la Bălăbănești, Ion Cotoman,  s-a interesat dacă e posibil ca proiectele pentru primării să fie scrise de organizații specializate și primăriile să le depună, iar Oleg Serebrian a glumit că știe cu ce se va ocupa după ce își încheie mandatul în Biroul pentru Reintegrare, dar a răspuns afirmativ.

Participanții la ședință au aflat că un proiect depus spre finanțare la Biroul pentru Reintegrare trebuie să corespundă anumitor criterii, și anume să contribuie la realizarea dezideratului de reintegrare a țării, să soluționeze problemele strategice și cu impact comunitar/regional major, precum și proiectele ce vor îmbunătăți serviciile publice esențiale. Un criteriu de selectare ar fi ca investiția să fie la dispoziția locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Apelul de proiecte este deschis nu doar primăriilor, dar și consiliilor raionale.

După ce s-a sugerat că ar putea depune proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii școlilor, ale căror fondator este consiliul raional, Alexandru Carțîn, președintele raionului Criuleni, s-a scuzat, că raionul vine doar cu contribuție la proiectele depuse de alte autorități din teritoriu, iar consiliul ar fi în imposibilitatea de a depune proiecte, din cauza acelor datorii pe care ar trebui să le restituie în urma deturnării fondurilor din proiectul transfrontalier.

Violeta Panico, șefa CS Criuleni, a spus că prin intermediul Biroului, condițiile de muncă în trei oficii de sănătate au fost îmbunătățite, urmează și altele, și a primit asigurări că un aplicant poate depune mai multe proiecte, dar câte din ele vor câștiga, va decide comisia. Au fost însă cazuri când diferiți aplicanți din aceeași localitate au câștigat două proiecte.

După reuniunea de la consiliu, delegația de la Birou a plecat la Onițcani, unde în anul 2023 prin intermediul acestuia a fost finanțat proiectul „Dotarea cu mobilier și echipamente culturale a Grădiniței de copii „Andrieș”, cu valoarea de 220 mii de lei, și în 2022 – „Lucrări de reparație a sistemului de încălzire” în aceeași instituție, în sumă de 300 mii de lei. O altă destinație a fost satul Dubăsarii Vechi, care la fel face parte din zona de securitate, și la fel a beneficiat de finanțare, în trecut. 

 

 

 

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Articole asemănătoare

Back to top button