EconomicEst-Curier

„Când au deschis ochii, deam erau șefi”, sau cum au devenit gospodăriile ţărăneşti o povară pentru unii titulari

La finele anului 2000, în raionul Criuleni fiecare al doilea din cei 49,4 mii de locuitori apţi de muncă era șef. Conform datelor statistice, în raionul Criuleni erau înregistraţi – 25701 agenţi economici în toate ramurile economiei naţionale, structuraţi în diverse forme de proprietate, cum ar fi publică, privată și mixtă, inclusiv: societăţi pe acţiuni – 18, întreprinderi industriale – 15, gospodării agricole – 80, S.R.L. – 483, întreprinderi individuale – 664, gospodării ţărănești (de fermier) – 14909. O pondere de 80% din populaţie era antrenată în sectorul agrar.

Până în 2015 majoritatea se bucurau de statutul de “proprietar funciar”, fără a cunoaşte şi conştientiza și responsabilităţile, inclusiv cele economice, ce vor urma.

Primind titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de pământ, mulţi s-au gândit că totul se rezumă la achitarea impozitului funciar, dar au dat greș. Legea nr 841-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la Gospodăriile Țărănești a fost înlocuită cu Legea nr 1353 din 08.02.2001, care prevedea că proprietarii de pământ pot vinde produse agricole doar fiind legitimați ca Gospodării Țărănești. Astfel, oamenii s-au dus repejor la Primărie, au scris o cerere despre deschiderea GȚ și au crezut, că nu mai au nici o treabă. Unii au înțeles doar că pentru reînregistrare nu se percepe taxă și nici nu au conștientizat ce au semnat, nemaivorbind să se ducă să facă ștampile. Art 36 al Legii respective prevedea însă că: ” (1) Gospodăriile ţărăneşti înregistrate până la intrarea în vigoare a prezentei legi vor prezenta primăriilor, până la 1 iulie 2001, documentele necesare înscrierii în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) a modificărilor ce rezultă din prezenta lege. Pentru înregistrarea modificărilor nu se percepe taxă. (3) Persoanele care desfăşoară activitatea prevăzută la art.2 alin.(1) şi nu au înregistrat gospodăria ţărănească sau întreprinderea de o altă formă juridică de organizare sunt lipsite de înlesnirile şi privilegiile prevăzute de prezenta lege şi de alte acte legislative, purtând răspunderea stabilită de legislaţie.


Odată cu titlul li s-a atribuit şi Certificatul de atribuire a codului fiscal al formei juridice de activitate – Gospodărie
Ţărănească. O bună parte au pus ”foaia albastră”(Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren”) şi foiţa
galbenă (”Certificatul de atribuirea codului fiscal”) după icoană sau în sertar şi şi-au luat de o grijă. Prioritar era lucrul în câmp, semănatul, recoltarea. Între timp, prevederile legislative s-au schimbat de vreo câteva ori.

Prin Hot. Guv. nr.522, intrată în vigoare la 14.07.2017, se prevedea că ”Asociaţiile gospodăriilor ţărăneşti, înfiinţate până la 8 februarie 2001, care practică activitate de antreprenoriat, vor aduce, în termenul stabilit de lege, statutul lor în concordanţă cu Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ori se vor reorganiza sau se vor lichida, în modul stabilit de legislaţie. Pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor efectuate în statutele asociaţiilor nu se percep careva plăţi. Asociaţiile gospodăriilor ţărăneşti care nu vor aduce statutele lor în corespundere cu legea sus-menţionată ori nu se vor reorganiza sau lichida vor fi lichidate pe cale judiciară, la cererea Serviciului Fiscal de Stat”.

În 2019 a venit o nouă circulară prin care fondatorilor de GȚ li se dadea la dispoziție șase luni să-și aducă în ordine documentele.
Inginerii cadastrali de prin sate au anunțat sau trebuiau să anunțe că termenul expiră și ori vor fi radiați din Registru,
ori vor începe a veni penalitățile. Astfel unii urmași ai primilor fondatori de GȚ s-au pomenit cu ”afaceri agricole” fără să
bănuiască, alții dimpotrivă, crezând că au o ”GȚ” moștenită odată cu pământul de la bunici, părinți, au descoperit că
aceasta nu mai este demult. Plus “latifundiarii” cu cote de 30-20 sau 50 ari sau urmaşii lor s-au pomenit că mai au şi
alte datorii de onorat: asigurarea medicală, asigurare socială, prezentarea dărilor de seamă despre activitatea, evidenţă
contabilă etc. Când au început a veni scrisorile cu avertizări despre penalităţi, oamenii au alergat repede la primărie şi la raion, apoi dumirindu-se care-i motivul, au început a renunţa la Gospodăriile Ţărăneşti.

Ion Mantaluţă de la Răculeşti, bunăoară, a fost împroprietărit cu 45 de ari de teren. În 2004 acest pământ a stat la baza înregistrării Gospodăriei Ţărăneşti. Cinci ani au cultivat porumb, răsărită şi au văzut că investiţiile în lucrările agricole sunt mai mari decât venitul, au lăsat pământul “să se odişnească”… pentru vreo zece ani. De doi ani terenul respectiv îl lucrează un antreprenor agricol, primeşte proprietarul toamna vreo şase şaci de grăunțe şi-i mulţumit.
Necazul lui e că a intrat în datorii din 2018 cu statul pentru neprezentarea informaţiei despre activitatea economică a
Gospodăriei Ţărăneşti. Ion Mantaluţa soune:
“Ne-au făcut Gospodării Ţărăneşti fără să ne întrebe, să ne informeze detaliat, că dacă ştiam unde-mi bag capul, imediat o lichidam”- zice profesorul de altă dată Ion Mantaluţă, supărat. – Mulţi nici nu ştiu că au aşa documente. Noi cultivăm produse agricole doar pentru necesităţile familiei, cartofi, fasole, dar ca să facem faţă cheltuielilor existenţiale trebuie să câștig în altă parte. Dacă am GŢ, poliţa medicală o pot cumpăra cu reducere doar pentru mine, soţia nu beneficiază de această prevedere, chiar dacă lucrează şi ea la acest pământ. “
Reprezentanta Criuleni a Agenţiei Teritoriale Centru a CNAM, dna Natalia Proca, concretizează că achitarea contribuţiei de asigurări medicale este obligatorie. Instituţia a trimis peste 600 de notificări persoanelor care nu au achitat poliţa medicală. Totodată dna Proca aminteşte că până la 1 aprilie deţinătorii de terenuri agricole pot cumpăra poliţa cu o reducere de 75 %, adică cu 1014 lei, iar fondatorii Gospodăriilor Ţărăneşti achită 50 %, adică 2028 lei. Costul poliţei de asigurare medicală nu s-a schimbat în 2021, rămânând la valoarea de 4056 lei.
Domnul Gheorghe Hîncu de la Zăicana spune mai răspicat: “La noi toate babele din sat sunt directori de Gospodării
Ţărăneşti. Eu am lucrat toată viaţa, da acum nu mai am nevoie să lucrez la pământ, l-am dat în arendă. Da GŢ nu-mi
mai trebuie- în fiecare an achit 120 de lei, prezintă darea de seamă…Pământul oricum e proprietatea mea şi va rămâne la copii, că cu mine n-o să-l iau“.

La Bălăbăneşti am întâlnit o altă situaţie – proprietari de teren sunt plecaţi peste hotare. „Din 2015 nu are cine activa în această Gospodărie Ţărănească. Pământul aparţinea soacrei, dar suntem plecaţi peste hotare şi nu mai revenim aici decât în vacanţă. La ce să venim? Să murim de foame?”– se întreabă omuleanul ce a aflat gustul pâinii obţinute fără sapă şi rostul timpului investit într-o afacere.
Dl Radu Staver este de 14 ani inginer-cadastral în primăria Jevreni, și spune că: ”De când au apărut Gospodăriile Țărănești au fost mai multe schimbări în lege. Ultima campanie de lichidare a lor a început cu vreo 2 ani în urmă. Atunci am pus anunțuri peste tot în sat, dar nu toți au reacționat. Am vorbit cu lumea, le-am vorbit, că trebuie să prezinte câte trei dări de seamă anual și să aibă o contabilitate corectă. Mulți au vândut terenurile, dar GȚ mai figurează după dânșii. Mulți motivează că nu au știut, dar mai puțini recunosc că nu au avut interes să știe. De fapt și acum mai vin și înregistrează Gospodării Țărănești cei care vor să obțină finanțări de la AIPA. Primesc banii pentru plantații multianuale și apoi…lichidează Gospodăria Țărănească. Oricum trebuie de făcut o ordine în registre ca să reflecte situația reală… ”

Această situaţie nu se atestă doar în raionul Criuleni, ci în toate primăriile din Republica Moldova unde numărul
Gospodăriilor Ţărăneşti e mai mare decât numărul locuitorilor şi a persoanelor care dezvoltă afaceri în agricultură.
Vasile Terente, şeful serviciului relaţii funciare şi cadastru Criuleni, spune că: “Toţi deţinătorii de terenuri au primit
cod fiscal şi au devenit contribuabili. Atunci când vine un investitor în ţară şi vede în statistică atâţea “antreprenori”
întreabă, unde-s banii locali. Evident că s-a început a se face ordine la acest capitol. Primăriile au anulat din oficiu o parte din Gospodăriile Ţărăneşti, alţii trebuie să decidă singuri ce fac. De fapt, prin sate majoritatea terenurilor sunt prelucrate de antreprenorii mai mari, care au şi tehnică şi dispun de alt potenţial economic pentru a avea o evidenţă contabilă, a prezenta dări de seamă, chiar a vinde produsele mai convenabil. Avem nevoie de antreprenoriat agricol veritabil.”

E. Motricală

Citește mai mult

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Est Curier

Ziarul cu care stai de vorbă și în care poți avea încredere

Articole asemănătoare

Back to top button