Milioane de lei delapidate la Criuleni dintr-un proiect transfrontalier. Raionul riscă acum să restituie, din buget, banii europeni

Un proiect transfrontalier România-Ucraina-Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și care prevedea construcția unui serviciu de management al deșeurilor în raionul Criuleni, a fost compromis total de interese, gestionare proastă și delapidări. Proiectul avea valoarea de 1 893 819 euro și urma să fie aplicat în anii 2013-2015. Nici până astăzi (2019) însă, în raion nu a fost construit poligonul de gunoi, deși milioanele au fost cheltuite. O bună parte din persoanele implicate în implementare figurează în dosare penale, iar la Consiliul Raional (CR) Criuleni vin somații din România să restituie banii din grantul european. Consiliul nu vrea să întoarcă banii (ancheta urmează să stabilească cine i-a delapidat) și agreează ideea să mai aloce niște fonduri pentru a acoperi găurile financiare și a finaliza, cu chiu cu vai, proiectul. Asta – ca să raporteze europenilor că lucrul s-a făcut și să scape de obligația returnării grantului și de includerea într-o listă neagră a beneficiarilor europeni. 

IMG_4168

”Bloc administrativ” pe poligonul de la Hrușova. Aprilie, 2019.

 Începutul a fost frumos și promițător

Cu câteva luni înainte de liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, când țara se numea ”istoria de succes” a Parteneriatului Estic, la Criuleni se lansau cu mare fast două proiecte pentru care urmau să vină bani europeni – ”Instrumentul transfrontalier de management al deșeurilor pentru localitățile rurale/Cross Border Waste Management Tool for Rural Localities” și ”Inventarierea transfrontalieră a terenurilor degradate – CRING/Cross-border inventory of degraded land-CRING”. Ambele au obținut finanțare de la UE prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 și nici unul nu a fost dus la bun sfârșit. Valoarea proiectului privind deșeurile a fost de 1,893,819 euro, iar a celui privind inventarierea terenurilor degradate – de 1,935,500 de euro. Raionul Criuleni a fost partener în ambele proiecte și a alocat pentru realizarea lor bani publici în calitate de contribuție: 102 455 de euro și, respectiv, 42 850 de euro, ceea ce constituie, în total, aproximativ 2 906 000 de lei. În continuare ne vom referi la primul proiect, adică ”Cross Border Waste Management Tool for Rural Localities”. Cel de-al doilea merită o investigație aparte. La 28 decembrie 2013, în cadrul unei ceremonii ample, desfășurate în sala de ședințe a Consiliului Raional Criuleni[1],cu participarea președintelui PLDM și la acel moment deja ex-prim-ministrului Vlad Filat, se anunța începerea implementării unui proiect cu o investiție de 1 mln 893 de mii 819 euro. Scopul proiectului era implementarea unui instrument eficient de management al deșeurilor, având la bază experiența statelor vecine – Ucraina și România, ca să se obțină la final un mecanism de colectare și depozitare/sortare a deșeurilor ”pentru o țară cât mai curată și ecologică pentru viitor”. Grupul-țintă al proiectului erau locuitorii a trei comune – Hrușova, Boșcana și Coșernița – în total șase localități. La final, urmau să apară două depozite de deșeuri construite după toate standardele europene: unul în satul Hrușova, iar altul similar, existent deja în or. Storojineț, raionul Storojineț, Ucraina, urma să beneficieze de surse pentru extindere. Partenerul din Hîrlău, România, dispunea deja la acel moment de un astfel de teren și depozit. Astfel, rolul părții române în proiect a fost de a face transfer de experiență la crearea unui mecanism de colectare și gestionare a deșeurilor solide și organizarea poligonului pentru deșeuri către partenerii din Criuleni și Storojineț. Partea de finanțare pe care o primea primăria Hîrlău urma să fortifice serviciul deja prestat cetățenilor. La ceremonia de lansare a participat primarul de atunci al mun. Hîrlău, Constantin Cernescu, care și-a atenționat partenerii să fie perseverenți și să educe populația în vederea folosirii corecte a serviciului, dar și să fie foarte atenți la felul cum vor gestiona resursele alocate: ”Urez echipei de implementare a acestui proiect mult succes, multă atenție, pentru că de multe ori, dacă nu se deschid bine ochii, se deschide punga, și atunci banii îi dăm înapoi din veniturile din bugetul propriu al localităților respective. Deci, foarte mare atenție în derularea proiectului!”, spunea primarul de Hîrlău.

Ce trebuia făcut?

Terenul de la Hrușova, alocat în extravilanul localității, între satele Chetrosu și Ciopleni, urma să fie îngrădit cu plasă, să aibă și panouri fotovoltaice pe piloni. Pentru toți cei trei parteneri ai proiectului, urmau să fie procurate 6000 de pubele pentru deșeuri, patru utilaje pentru comprimarea deșeurilor și patru automobile de colectare și transportare a deșeurilor, dar și activități de informare și educare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor. Din valoarea poiectului de 1 mln 893 mii 819 Euro, 90% erau bani acordați cu titlu de grant, iar 10 % – contribuția partenerilor din cele trei țări. Cea mai mare investiție urma să vină la Criuleni – 1 mln 043 mii 181 Euro, în timp ce raionului Storojineț din Ucraina i se repartizau 392 941 Euro, primăriei Hîrlău – 356 967 Euro, celelalte surse le împărțeau două ONG-uri,unul din Ucraina și altul din România, implicate în proiect în calitate de co-parteneri – aproximativ 100 mii euro. Din acești bani, ONG-urile urmau să desfășoare activități de informare și educare a populației, dar și de comunicare despre proiect (pagini web, pliante, campanii de informare, filme de promovare). În proiect s-a implicat și un ONG din Republica Moldova, Asociatia de Studii Aplicative Asstreia, în calitate de ”supraveghetor al proiectului”, unul dintre membrii căruia se numără printre autorii proiectului. Consiliul Raional Criuleni a fost aplicantul de bază și care, la sfârșitul celui de-al doilea an al proiectului, adică peste 22 de luni (începutul anului 2016), urma să dispună de mecanismul mult râvnit de gestionare a deșeurilor solide pentru trei comune din raion. Contractul de grant a fost semnat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România (MDRAP), reprezentat de Liviu Dragnea, și Consiliul Raional Criuleni, reprezentat de Vitalie Rotaru, pe data de 29 noiembrie 2013.

Proiectul a fost compromis, iar dispariția banilor se cercetează și astăzi, la 6 ani de la semnarea contractului

Acțiunile părții criulenene și partenerilor locali implicați, atât în faza activă de implementare a proiectului, cât și după expirarea termenului-limită, au amânat încheierea proiectului pe mulți ani, iar de la o vreme mai și generează cheltuieli din banii bugetari. Or, autoritățile raionale se văd acum nevoite să aloce sume suplimentare pentru a acoperi găurile formate de presupusele delapidări din grantul Uniunii Europene. În ordine cronologică, discuțiile despre participarea raionului Criuleni în Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova (POC Ro-Ua-Md) au început îndată după alegerile locale generale din 2011, când la cârma raionului a venit conducerea liberal-democrată, iar președinte a devenit Vitalie Rotaru. O echipă de experți a elaborat proiectul ”Instrumentul transfrontalier de management al deșeurilor pentru localitățile rurale”, iar pentru ca investiția să aibă loc, a fost căutat un teren potrivit pe care urma să fie construit un poligon de stocare și sortare a deșeurilor menajere solide. Un astfel de teren, agreat de primarii celor trei localități implicate, s-a găsit în extravilanul comunei Hrușova, iar la 22 iunie 2012, Consiliul raional Criuleni aprobă luarea în gestiune, pe un termen de 3 ani, în temeiul deciziei 11.02 din 30 mai 2012 a Consiliului Comunal Hrușova, a terenului cu suprafața de 2,5 ha, pe care urma să fie construit poligonul. Președinte al ședinței a fost consilierul liberal-democrat Ghenadie Cazacu, iar decizia a fost votată la limită – cu 15 voturi ale 17 consilieri prezenți în sală (total consilieri – 33). La expirarea termenului, atenționa primara de Hrușova, Parascovia Cotovici, terenul urma să revină în posesia primăriei cu tot cu poligon[2]. Patru luni mai târziu, la 12 octombrie 2012, CR Criuleni decide unanim, cu 29 de voturi, participarea la cea de-a II-a licitație de proiecte în cadrul POC Ro-Ua-Md și creează în cadrul aparatului președintelui raionului Agenția de Implementare a Proiectului (AIP). Atunci se dau asigurări finanțatorilor că raionul va depune cofinanțarea cerută, dacă proiectul va câștiga competiția[3]. Conducerea Agenției este încredințată lui Pavel Gore (un anonim la Criuleni), iar manager al proiectului era desemnat Iurie Popovici, la acel moment – angajat al Consiliului Raional în calitate de șef-adjunct al Direcției investiții și relații economice externe. În calitate de manager financiar era angajat Veaceslav Botnari. Președintele Agenției căpăta împuterniciri foarte largi: urma să interacționeze din numele beneficiarului – Consiliu Raional Criuleni – cu toți partenerii din proiect din Republica Moldova și de peste hotare, să contracteze experți, să deschidă și să gestioneze conturi bancare și să semneze documente financiar-bancare, să dispună de ștampilă proprie și să o aplice pe toate actele de proiect, să negocieze și să semneze contracte pentru furnizarea, transportarea, instalarea echipamentelor, a serviciilor de publicitate, comunicatelor, să prezinte rapoarte și să reprezinte aplicantul în raporturile cu factorii decizionali din țară și de peste hotare în problemele care țin de implementarea proiectului. Controlul asupra executării de către AIP a funcțiilor sale revenea președintelui raionului (la acel moment – Vitalie Rotaru). Tot el avea dreptul de a semna cererea de finanțare și acordurile de parteneriat pe proiect cu donatorii externi. Angajații Agenției urmau să fie plătiți cu salarii din proiectul câștigat, nu din bani publici. În august 2013, decizia dată suferă modificări[4] ,așa încât se schimbă staff-ul proiectului. Șeful Direcției relații investiții și relații economice externe, Sergiu Ceauș, scrie la 31 mai 2013 o notă informativă în adresa secretarului Consiliului Raional Criuleni, prin care cere elaborarea deciziei de eliminare a lui Iurie Popovici din funcția de manager, deoarece ”specialistul principal Popovici Iurie nu întrunește cerințele” finanțatorului, asta deși tot el, în octombrie 2013 argumenta în plenul ședinței Consiliului că îl propune pe acesta în calitate de manager pentru că ”este solicitat să fie un coleg, care posedă limba engleză, pentru că toată corespondența va fi dusă în engleză, și să fie economist, deoarece va gestiona fondurile conform bugetului Uniunii Europene”. În 2012 Ceauș spunea că dânsul, în calitate de șef de direcție, nu poate fi manager, pentru că s-ar crea un conflict de interese, iar în 2013 Ceauș se propune pe sine în locul lui Popovici, în calitate nu de manager, dar de coordonator al proiectului, ignorând, de această dată, riscul apariției unui conflict de interese. Consilierii acceptă la 22 august 2013 propunerea lui Ceauș și adoptă decizia nr. 13.11 care legitima schimbul. La 28 martie 2014, se face o nouă schimbare de cadre. Consiliul a acceptat propunerea lui Iurie Popovici, care era deja șef-interimar al Direcției, de a-l înlocui Pavel Gore, președintele AIP, care ar fi fost transferat de către Biroul Operațional RO-UA-MD în alt proiect, cu Andrei Revenco, fratele Svetlanei Chesari, președinta ASA Asstreia. Svetlana Chesari a dat de mai multe ori, în plenul Consiliului Raional Criuleni, explicații despre mersul proiectului, afirmând că Asstreia este ”supraveghetor de proiect” în baza unui memorandum semnat de către AIP și asociația sa[5]. După alegerile locale din 2015, Sergiu Ceauș este angajat al Cancelariei Guvernului, iar în februarie 2016 accede în Parlament. Către momentul accederii sale în Parlament, Ceauș va fi deja cercetat penal în legătură cu delapidarea fondurilor din acest grant împreună cu un alt membru al Agenției de Implementare a Proiectului, Veaceslav Botnari, și cu președintele raionului Vitalie Rotaru,pe care membrii ONG-ului Asstreia i-au denunțat că ar fi pretins mită pentru a nu pune piedici proiectului. În hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău în noiembrie 2017, se face referire la schema descrisă de procurori prin care banii erau delapidați. Cu excepția lui Botnari, deocamdată, nimeni nu a fost condamnat, cu atât mai mult, nimeni nu a restituit banii dispăruți din proiect, întrucât procurorii mai continuă ancheta. Procuratura Anticorupție, prin semnătura procurorului Alexandru Găină, a informat conducerea raionului Criuleni, în luna iunie 2019, că în legătură cu proiectul cu finanțare europeană sunt în desfășurare două cauze penale și că ”în prezent urmărirea penală nu este terminată”.

 Parascovia Cotovici semnalează abuzuri și obține stoparea proiectului. Apare o decizie pretins falsă

La 12 decembrie 2013, Consiliul Raional decide alocarea primilor bani din bugetul raionului în calitate de contribuție la proiectul ”Cross-border waste management tool for rural localities” în mărime de 102 455,62 Euro (5,41% din totalul cheltuielilor proiectului), ceea ce constituie aproximativ 2 mln de lei, și acceptarea în gestiune, pe termen de trei ani, a terenului din extravilanul com. Hrușova pe care să se construiască poligonul[6]. La expirarea celor trei ani de la momentul transmiterii de către Primăria Hrușova în folosință Consiliului Raional Criuleni a terenului de 2,5 ha pentru poligon, primara comunei, Parascovia Cotovici, a cerut terenul primăriei înapoi, deși construcția nici nu începuse, afirmă ea. Parascovia Cotovici susține că funcționarii Consiliului Raional au eliberat autorizaţia de construcţie a poligonului după ce termenul de gestiune acordat Consiliului – 3 ani, expirase şi, respectiv, dânsa a cerut în instanţă anularea acestei autorizaţii, pe motiv că ar fi fost deja ilegală. Contrar cerinţelor primarei, antreprenorul a început lucrările, pe care însă nu le-a sfârșit. Către finele anului 2015, când proiectul urma să fie funcţional, antreprenorul contractat continua lucrările de construcție a gropilor pentru deșeuri și îngrădirea poligonului. Erau finalizate o încăpere auxiliară, linia electrică, însă rămâneau de făcut lucrări care nici nu erau începute, cum ar fi construcția drumului, montarea geomembranei și altele. Astfel, la 4 octombrie 2015, Parascovia Cotovici se adresează în judecată și cere anularea tuturor deciziilor și autorizațiilor eliberate pentru construcția poligonului, întrucât, cităm din hotărârea instasnței, ”nu a fost încheiat contract de dare în gestiune Consiliului Raional Criuleni pentru construcția și amenajarea depozitului de stocare a deșeurilor menajere, nu a fost semnat actul de predare a terenului și respectiv nu a fost transmis terenul, a expirat termenul de trei ani pentru care prin decizia 04-11/02  din 30.05.2012 s-a dat terenul în gestiune Consiliului Raional Criuleni”. Reclamanta invoca, de asemenea, că lucrările de construcție sunt deja ilegale, dacă tot a revenit terenul în proprietatea Hrușovei, și atrăgea atenția asupra riscurilor de fraude cu urmări grave și pericolului de acaparare a terenului respectiv. Prima instanță a respins pretențiile Consiliului Local Hrușova, iar instanța de apel l-a susținut. Curtea de Apel Chișinău a considerat plauzibile argumentele administrației de la Hrușova și la 22 februarie a dispus stoparea lucrărilor printr-o decizie irevocabilă[7]. In timp ce avea loc procesul de judecată, primara de la Hrușova a aflat de la șefii raionului (perioada coincide cu conducerea exercitată de Iurie Andriuța) că există o decizie a primăriei Hrușova prin care se transmite, iar Consiliul Raional ia în gestiune pe 14 ani, terenul pentru poligon.  Asta însemna că lucrările de construcție a poligonului puteau continua.

6. Decizia falsificata.jpg compresed

Decizia pretins falsificată, descoperită de primara Cotovici la BRCT Iași

Fiind ferm convinsă că nu a adoptat Consiliul Local o astfel de decizie, Parascovia Cotovici a cerut informația de la Cancelaria de Stat, apoi s-a deplasat la BRCT Iași să se convingă de cele spuse de președintele raionului. ”Am plecat încolo, am cerut pachetul de documente. În mapa de la BRCT era o copie, nu o decizie autentificată, dar originalul nici nu putea fi, că el nu există. Eu am fotografiat actele falsificate, am scris și la București, și la Uniunea Europeană, și la Bruxeles, și am anunțat peste tot despre falsurile date”. Paralel, şi preşedintele raionului, Iurie Andriuţa, a expediat o interpelare către Procuratura Criuleni în care a cerut să se investigheze presupusul fals în acte. Autorităţile competente au deschis o astfel de procedură şi s-au obligat să-i informeze pe şefii raionului şi pe primară despre rezultatele investigaţiei, dar până la acest moment nu există un răspuns clar de la organele de anchetă dacă a fost comis sau nu falsul. Și Ghenadie Cazacu, cel care a semnat decizia originală de acceptare a bunului primăriei Hrușova în posesia CR Criuleni pentru perioada de trei ani, aflat în rândul delegaților din partea CR Criuleni, a făcut cunoștință cu documentul pretins falsificat, la sediul BRCT Iași, în anul 2018. Vizita delegației era dictată de necesitatea de a finaliza proiectul, doar că la conducere venise între timp un alt șef al raionului, Veaceslav Burlac. In adresa consiliului au venit somații din România de a restitui grantul și delegația s-a dus la Iași să se documenteze despre proiect. Ghenadie Cazacu a spus că a declarat în scris că semnătura pe actul de la BRCT numit ”decizia Consiliului Raional” nu-i aparține. Același lucru l-a adus la cunoștința colegilor săi din Consiliul Raional, și a cerut să fie investigat falsul. ”Am cerut în scris către presedintele raionului și secretar să facă expertiză la semnatura care se presupune ca ar fi a mea, dar ea nu este a mea! Președinte al raionului era deja V. Burlac, în 2018, și el a înțeles că proiectul trebuie finalizat, că proiectul trebuie să lucreze. Eu am susținut ideea să-i transmită Parascoviei Cotovici gestionarea proiectului, că ea are această capacitate. Atunci deja Parascovia Cotovici s-a împotrivit. Eu cred că dacă proiectul va merge, banii nu vor trebui intorși, ei au nevoie să bifeze, pentru ca România tot o să stea rău din cauza nexecurării acestui proiect, or aceștia sunt bani europeni, veniți prin intermendiul Guvernului României. Acum este sarcina ca cei de la Procuratură să se miste cât mai repede, să recupereze banii, iar organele competente sa se ocupe și să caute tâlharii”, ne-a spus Ghenadie Cazacu.

Vicepreședintele raionului: ”50 de milioane de lei acordate de finanțatorii străini s-au băgat în pământ”

La o lună după ce instanța a interzis orice construcție la poligon, șeful Direcției construcții, gospodărie comunală și arhitectură, Ivan Lungu, informa Consiliul Raional printr-o notă că lucrările nu au fost executate până la sfârșit, și mai rămâneau a fi valorificate aproximativ 900 de mii de lei. Iar vicepreședintele Vitalie Verebceanu spunea la 26 martie 2016, în ședința Consiliului[8]: ”Agenția (n.r. – AIP) activează de jure până la 31.03.2016. Nota informativă prezentată (de către Ivan Lungu – n.r.) este din contractul de grant, pe președintele Agenției nu l-am găsit pentru a ne da o informație mai amplă, dar vă comunic, domnilor consilieri, că proiectul nu este finalizat nici la 50%, iar 50 de milioane de lei acordate de finanțatorii străini s-au băgat în pământ. Obiectul nu poate fi utilizat, iar bani pentru finalizare nu se prevăd”. De cealaltă parte, Svetlana Chesari, președinta ASA Asstreia, susținea că la finele anului 2015 proiectul era funcțional în proporție de 90 la sută. Același lucru l-a repetat și fratele ei, managerul proiectului, Andrei Revenco, contactat de noi pentru o reacție. În mai și iunie 2019 MDRAP din România, care a semnat contractul de finanțare cu Consiliul Raional Criuleni, a recurs deja la adresări prin care cerea partenerilor din Republica Moldova returnarea sumelor nevalorificate – 745 767 Euro – aproximativ 14 milioane de lei. Pentru comparație: suma este egală cu suma bugetelor școlilor din cele trei localități beneficiare – Boșcana, Hrușova și Coșernița luate împreună, pentru anii 2018 (7 mln 631 mii lei) și 2017 (6 mln 694 mii lei). 10. Somatia de la MDRAP Ro - копия11.Somatia din 12 iunie 19 eng - копия (2) Situația a rămas blocată până în anul 2018, când conducătorii raionului s-au văzut nevoiți să caute soluții pentru a termina proiectul, ca să nu riște restituirea fondurilor către finanțator, și au început a aloca bani bugetari pentru lucrări, ca să ducă construcția și crearea serviciului de salubrizare la bun sfârșit.

Schimbarea puterii locale în 2015 a adus schimbări și în desfășurarea proiectului

O altă cauză a tergiversării proiectului a fost tentativa din partea conducerii raionului Criuleni de a lipsi primăria Hrușova de dreptul de a gestiona poligonul, conform statutului Întreprinderii Municipale create special pentru asta pe teritoriul primăriei Hrușova la 10 aprilie 2015, care se numea ”Hrușova-Boșcana-Coșernița-Salubritate”. În statutul entității respective, aprobat în aceeași zi, se prevedea că ”Întreprinderea este fondată și înzestrată cu bunuri de către Consiliul Raional Criuleni urmare a definitivării proiectului transfrontalier”. A urmat alegerea altui președinte în fruntea raionului, după alegerile locale generale din 2015, și la 29 septembrie, 2015, noua componență a Consiliului, la propunerea noului președinte al raionului, Andriuța Iurie, vota modificarea deciziei de instituire a ”Hrușova-Boșcana-Coșernița-Salubritate”: se schimba denumirea în ”Edilitate-Criuleni”, cu formularea ”Întreprinderea se crează pentru a asigura implementarea proiectului transfrontalier intercomunitar ”Managementul deșeurilor solide pentru localitățile rurale Hrușova-Boșcana-Coșernița”, și îi alocau din fondul de rezervă (bani bugetari) 50 mii de lei pentru formarea capitalului statutar. În acea ședință Iurie Andriuța, președintele raionului, argumenta[9]: “Proiectul dat s-a inițiat pentru trei sate din raionul Criuleni și anume comuna Hrușova, Boșcana și Coșernița, de aceea autorizația de construcție a eliberat-o arhitectul-șef, dar nu primăria. Investitorii au cerut crearea unei întreprinderi și noi am creat-o, însă, am ajuns la concluzia că nu e rentabil să creezi o întreprindere doar pentru un singur proiect și doar pentru unele comune din raion, de aceea am convenit că ar fi bine să schimbăm denumirea, statutul, și să lărgim domeniul de activitate pe întreg raionul”. Propunerea a fost acceptată și a apărut Întreprinderea Municipală „Edilitate Criuleni”, cu sediul deja pe adresa: or.Criuleni, str. 31 August 108” (sediul Consiliului Raional Criuleni). Decizia iarăși a fost votată la limită, „pro”  – 17 persoane, o abținere, iar 9 consilieri au boicotat votarea. Primara de la Hrușova, Parascovia Cotovici, s-a împotrivit și de această dată, întrucât ea era informată de colegii săi primari din raion că întreprinderea ”Edilitate-Criuleni” se constituia pentru a folosi poligonul de la Hrușova pentru a stoca deșeurile din mai multe localități, nu doar din cele trei comune, și era îngrijorată de această perspectivă: “Eu vă rog să scoateți din decizie tot ce e legat de Hrușova, nouă nu ne trebuie nici bani, nici ajutor de la voi, doar întoarceți-ne ce e al nostru și lăsați-ne să lucrăm și nu vă implicați în acest proiect!” – cerea ea în plenul ședinței din 29 septembrie 2015. Ulterior, la 10 decembrie 2015, consilierii au revenit la această decizie și au modificat-o prin excluderea ”Edilitate Criuleni” din ecuația proiectului, pentru că această modificare a fost calificată drept ilegală de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat (n. r. – trei ani mai târziu tot Consiliul Raional a suspendat activitatea acestei întreprinderi, pentru că așa și nu a mai devenit rentabilă). De cealaltă parte, Iurie Andriuța, întrebat de ce a propus constituirea întreprinderii raionale ”Edilitate Criuleni” în loc de cea locală ”HBC–Hrușova”, a afirmat că aceasta ar fi fost cerința finanțatorului: să fie o întreprindere creată de autoritatea raională, nu locală.

Bani bugetari irosiți pentru contribuție, iar ulterior – pentru recuperarea bunurilor și restabilirea imaginii

La 1 octombrie 2018, prin dispoziția nr. 178-AB din 01.10.2018 (acceptată și de consilieri, la 25 octombrie 2018, împreună cu decizia de a aloca pentru realizarea ei 84 de mii de lei din bugetul raionului), cel de-al treilea președinte de raion, care a avut, în virtutea funcției, tangențe cu acest proiect, Veaceslav Burlac, contracta doi experți independenți cărora li se cerea să caute, să identifice și să recupereze documentația de proiect de la toți partenerii și subcontractanții proiectului, și să prezinte căile de soluționare a situației penibile în care s-a pomenit raionul Criuleni, în calitate de aplicant de bază și partener în proiectul transfrontalier. Trei săptămâni mai târziu, experții Igor Țurcan și Veaceslav Botnari, care au precizat pentru ”Est-Curier” că acționează în temeiul Codului Civil în calitate de experți independenți ca recuperatori, au prezentat Consiliului un raport al situației[10]. Igor Țurcan, la 25 octombrie 2018, descria în fața consilierilor raionali următoarea situație: în urma mai multor deplasări la Iași și la București, el și colegul său au recuperat un șir de documente, inclusiv rulajele bancare efectuate în lei și în euro pentru activitățile proiectului aflate în istoria tranzacțiilor la o bancă din Chișinău. Conform concluziilor lui Țurcan, ”proiectul a fost viciat de conflicte de interese, abuzuri grosolane, lipsă de transparență și delapidări de mijloace financiare”. ”Până la momentul actual (octombrie, 2018 – n. r.), Consiliul Raional Criuleni, în calitate de aplicant și beneficiar de bază, nu a primit oficial (de la AIP – n. r.) nici un fel de documente confirmative și rapoarte valabile privind gestionarea și modul de utilizare a fondurilor primite pentru gestionarea proiectului”, spunea expertul. Drept erori comise în proiect, care au dus la tergiversarea lui excesivă, Igor Țurcan a numit schimbarea managementului proiectului, achizițiile petrecute defectuos, falsul în acte, decizia de a implica ÎM ”Edilitate-Criuleni” în loc de ”HB–Salubritate”, și altele. Referindu-se la fraudarea achizițiilor, Igor Țurcan afirma că, de exemplu, pentru un tomberon, AIP ar fi plătit 52 de euro, pe când costul real al unui asemenea tomberon ar fi de 17,9 euro. ”Bănuim rezonabil că prin aceeași metodă au fost făcute și alte achiziții de bunuri și servicii”, spunea expertul.  Tot el anunța că reprezentanții BRCT Iași au fost la Criuleni la 17 octombrie 2018, dar nu au manifestat interes pentru starea curentă a proiectului, ci pentru niște acte ale primăriei Hrușova și Consiliului Raional datate cu anii 2011-2012, și au refuzat să se deplaseze la locul construcției poligonului. Țurcan susținea că în documentele BRCT Iași încă din martie 2016 se afla un raport final prin care se atesta finalizarea proiectului, însă managerul proiectului, Andrei Revenco, n-a prezentat raportul și aplicantului, adică CR Criuleni. ”În urma analizei extraselor bancare din perioada decembrie 2013 – ianuarie 2016, am constatat următoarele: pe contul în euro al Agenției de Implementare a Proiectului, în ianuarie 2014, a parvenit prima tranșă în mărime de 238655 mii Euro, iar în iulie 2015 – 1 275274 mii euro, ambele plăți constituie 90 % din suma grantului. Consiliul Raional Criuleni și-a onorat obligațiunile asumate de co-finanțare a proiectului în mărime de 10% . Astfel, în doi ani, CR Criuleni a transferat, în patru tranșe, în anii 2014-2015, 1 mln 926 mii 404 lei, ceea ce la cursul mediu de atunci era cam 99 mii de euro. Din suma celor două tranșe parvenite pe contul proiectului, de peste 1,5 mln euro, partenerii din RO-UA-MD, au primit 679 396 de euro. Deci, pe contul Agenției de Implementare a Proiectului au rămas 854 597 de euro plus 1 mln 926 404 lei de la Consiliul Raional, în total, cam 19 milioane de lei, bani pe care echipa de impelementare urma să-i aloce în scopurile proiectului” – conchidea Igor Țurcan. În raport a mai fost indicat că Andrei Revenco, managerul proiectului între anii 2014-2015, nu a a atins indicatorii de performanță în acest proiect (platformele realizate în proporție de 60 la sută, utilajele de presare – abandonate pe deal, fără transmitere cuiva în gestiune, ele fiind vandalizate, unii indicatori – înlocuiți cu alții, dar și aceia nerealizați). Drept soluții pentru redresarea situației, în opinia lui Igor Țurcan, ar fi alocarea din bugetul raionului sau al republicii a unei sume egale cu 2,5 – 3 milioane de lei, care să fie utilizați pentru aducerea la bun sfârșit a poligonului de la Hrușova, ”ca să fim credibili în fața partenerului și să nu fim nevoiți să restituim banii”. O altă soluție – recuperarea mijloacelor rămase de la manager, printr-o acțiune civilă în instanța de judecată împotriva lui Andrei Revenco. Svetlana Chesari, președinta ONG ASA Asstreia, organizație despre care spunea că supraveghea activitatea AIP, prezentă în sală la 25 octombrie 2018, a replicat la afirmațiile lui Igor Țurcan, că proiectul pe care l-a implementat a fost foarte transparent, iar experții contractați de CR Criuleni ar fi cei care au stat în spate și au sabotat proiectul, la începutul acestuia, facând referire la procesul și condamnarea celui de-al doilea expert angajat drept recuperator, Veaceslav Botnari. Svetlana Chesari i-a numit pe cei care vorbesc despre delapidări ”forțe obscure care vor să demonstreze că s-a furat”. Întrebată despre care au fost cauzele că proiectul nu a fost terminat, Svetlana Chesari s-a referit la faptul că Veaceslav Botnari (în 2012 – angajat al Agenției de Implementare a Proiectului în calitate de expert financiar, iar în 2018 – deja angajat de către Consiliul Raional în calitate de expert și recuperator), ar fi pretins bani de la membrii asociației Asstreia, pentru a da mită funcționarilor, fapt pe care a spus că l-a denunțat la Procuratură. În legătură cu acest denunț și condamnarea la care a făcut referire Chesari, Veaceslav Botnari a explicat pentru ”Est-Curier” că s-a conformat hotărârii instanței, care l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, și amendă în valoare de 90 de mii de lei, fără s-o atace. ”Dacă aș fi atacat-o, era să fiu reținut îndată pe un alt dosar, iar ceea ce au insinuat în privința mea cei care au denunțat pretinse acte de dare de mită, sunt aberații”, spune Botnari. Potrivit senținței, Veaceslav Botnari era învinuit în baza art. 325 alin (3) lit.a) din Codul Penal, corupere activă, comisă de două sau mai multe persoane în privinţa unei persoane cu funcţie de demnitate publică sau a unui funcţionar internaţional. Din sentință, Botnari este învinuit de transmitea persoanei cu funcție de demnitate publică președintelui raionului Vitalie Rotaru bani scoși din conturile proiectului, pe diferite căi, de la membrii ASA Asstreia și de la AIP, pentru ca acesta să asigure transferul de către instituție a contribuției raionului în acest proiect și astfel să nu creeze impedinemnte în derularea proiectului[11].  După 11 luni de la condamnare, Judecătoria Chișinău a emis o încheiere, prin care pedeapsa lui Veaceslav Botnari a fost stinsă înainte de termen. Un alt fost președinte al raionului, Veaceslav Burlac, care a semnat dispoziția de contractare a experților, întrebat de ce a recurs la angajarea anume a lui Veaceslav Botnari, care a făcut anterior parte din managementul AIP, pentru recuperarea bunurilor și actelor proiectului, a spus că acesta a fost unul dintre cei care a făcut depoziții la CNA și a descris schemele de delapidare a fondurilor și că el știe cel mai bine cum și unde s-au dus banii. Referitor la persoana lui Igor Țurcan, Burlac a spus că acesta este autorul proiectului inaintat pentru finanțare la UE. Igor Țurcan, la rândul său, afirmă că este unul dintre co-autorii proiectului, dar nu s-a implicat în gestionarea lui, întrucât ar fi fost înlăturat abuziv din proiect, iar supravegherea implementării a revenit Asociației Asstreia. Andrei Revenco, managerul proiectului din martie 2014 până în martie 2016, în perioada descrisă în sentința lui Botnari, a spus că nu știa nimic despre acțiunile ilegale ale subalternului său Veaceslav Botnari, care ar fi făcut uz de semnături false, ca să sustragă bani, și că în dosarul deschis pe numele acestuia nu a avut nici un fel de statut, nici de martor. ”Est-Curier” i-a solicitat lui Revenco și o reacție la acuzațiile din 2018 ale lui Igor Țurcan şi ale lui Vitalie Verebceanu, precum că n-a dus la bun sfârșit proiectul. Ex-managerul a repetat că la momentul raportării (sfârșitul anului 2015-finalizarea proiectului, iar martie 2016 – prezentarea raportului final către BRCT) ”proiectul era funcțional în proporție de 90 la sută”. Referitor la achiziții, Revenco spune că finanțatorul nu are pretenții la el, ca manager, că a prezentat o dată la patru luni rapoarte, BRCT Iași le-ar fi verificat și financiar, și procedural, și nu au fost obiecții, dar s-a pomenit cu obiecții din partea lui Țurcan, care nu ar avea nici o implicare în acest proiect. Referitor la acuzațiile că nu a transmis nimănui în gestiune bunurile achiziționate din proiect, Andrei Revenco a spus că acestea nu au rămas ”în aer”, ele au fost achiziționate în proprietatea Consiliului Raional Criuleni: ”Eu ca manager de proiect nu am putut să lupt cu Consiliul Raional și să-i dau ceva cu de-a sila. Ei abia acum au transmis bunurile către primăria Hrușova, în august 2019, când le-a venit somația, dar problema cea mare e că raionul Criuleni riscă să ajungă în lista neagră a finanțatorilor europeni”. Drept răspuns la acuzațiile că ar fi fraudat achizițiile și că ar fi procurat containere care costă 17 Euro cu sume ce depăşesc 50 de euro, Revenco a răspuns că ”un simplu search pe Google despre containere tip Sulo culoare neagră de 120 litri o să vă dea răspuns despre prețul lor, iar dacă găsiți mai ieftin, dați-mi un link, poate fac și eu o afacere”. Referitor la somația din partea MDRAP din România, despre care a spus că este la curent, Revenco crede că suma de cca 700 mii de Euro este cerută să fie restituită nu doar de la CR Criuleni, dar și de la ceilalți parteneri, iar de la CR se cer ceva mai mult de 600 mii de lei, ceea nu este 19 mln de lei, sumă despre care experții au anunțat că lipsește.Cât privește acuzațiile actualei administrații a raionului, că nu ar fi lăsat acte în Consiliu, Revenco spune că a fost responsabil de partea tehnică a proiectului, și că o dată la patru luni, la Criuleni venea o delegație de la BRCT și verificaimplementarea proiectului, iar când a vrut să-i transmită actele, în special Verebceanu, ar fi refuzat să semneze procesul de predare-primire a actelor și să-și asume responsabilitatea de a întocmi raportul final.”La data de 15 decembrie 2015 proiectul era gata în proporție de 90 la sută. Mai era nevoie de făcut 800 de m de gard, de pus geomembrana și de sădit niște copaci. Lumina și apa erau trase, pres-containerele – instalate acolo, clădirea administrativă – construită. În proiectul tehnic erau prevăzute doar două gropi pentru deșeuri, dar au intervenit niște motive tehnice și am făcut patru”, insistă Andrei Revenco. Bunurile procurate în proiect pentru dotarea serviciului de salubrizare din Hrușova – autospecialele, tomberoanele, tehnica de calcul și mobila – au început a intra în posesia beneficiarilor – Primăria și Întreprinderea Municipală din Hrușova, în august 2019, peste patru ani de la expirarea termenului care a fost alocat pentru realizarea proiectului ”Instrumentul transfrontalier de management al deșeurilor pentru localitățile rurale”.

21.Semnare act transmitere bubnuri de la CR la CL Hrusova

Semnarea actelor de transmitere a bunurilor procurate în proiect de la CR către Primăria Hrusova. August 2019 ( de la stânga: Vitalie Cotoman, Parascovia Cotovici, Valentina Rabii)

20. Tomberoane la Hrusova, 7 august 2019

Tomberoanele au ajuns la Hrusova. 7 august 2019. Sursa foto> Facebook/ CR Criuleni

Experții numiți de Consiliul Raional continuă să recupereze ce mai pot și în 2019, deși, afirmă ei, contractul lor cu Consiliul Raional a expirat, că nu mai sunt plătiți pentru servicii și fac voluntariat. În urma raportului lui Igor Țurcan și Veaceslav Botnari, Consiliul Raional a alocat, în noiembrie 2018, suma de 320 de mii de lei pentru restabilirea celor două press-containere devastate care se află la poligonul în construcție de la Hrușova și un milion de lei pentru finalizarea construcției gropii de acumulare a deșeurilor. Ambele sume figurează și în decizii din anul 2019, acestea fiind realocate de mai multe ori, dar neexecutate încă, adică lucrările nu au avut loc. O tentativă a consilierilor raionali de a transmite proiectul nefinalizat în gestiunea com. Hrușova a suferit eșec, la finele anului 2018. Or, primara Parascovia Cotovici declara atunci că ea ”nu va reuși în câteva săptămâni ceea ce nu s-a făcut în șase ani”[12], deaceea respingea acel milion de lei pe care consilierii au vrut să-l aloce Hrușovei pentru finalizarea proiectului.

Starea proiectului în 2019 nu prevestește o finalizare proximă

La întrebarea de câți bani bugetari va fi nevoie pentru terminarea și punerea realizărilor proiectului în circuitul public, expertul Veaceslav Botnari explica în august 2019: ”Până acum s-au alocat 320 de mii de lei pentru re-echiparea press-containerelor, dar acești bani nu cred să ajungă, cred că va fi nevoie de vreo 400 de mii de lei. Banii nu au fost dați încă nimănui, pentru că nu este clară procedura, urmează licitația pentru procurarea pieselor compatibile pentru aceste utilaje, adică ele sunt doar la producătorii lor. Ar mai fi nevoie de minim un milion pentru finalizarea gropii, care între timp s-a ruinat, au crescut copaci pe acolo, în cinci ani. Drumul trebuia să fie făcut, dar nu este. Nu mai este sistem de iluminare, gardul și porțile s-au furat, acum se fură pilonii. Părerea mea, fără două milioane de lei, nu ne putem apuca de redresarea situației. Banii vor trebui restituiți finanțatorului, pentru că e scris clar în somație: s-au fraudat achizițiile pe autospeciale și pe alte bunuri. Acum Consiliul, în proprietatea caruia se află aceste bunuri, trebuie să facă un act pe bunurile lipsă (108 tomberoane, mese, calculatoare, etc.), iar pe cele care sunt să le transmită Întreprinderii Municipale din Hrușova”.

25

Containere de presare a deșeurilor selectate, decompletate, la pretinsul poligon. Aprilie, 2019

Vitalie Cotoman, vicepreședintele r. Criuleni (fondator și administrator al companiei ”Lorascom” SRL, până la numirea în funcție de demnitate publică – consilier raional, iar compania sa a câștigat licitația de construcție a poligonului), este în acest proiect din anul 2014. Astăzi, din postura de vicepreședinte al raionului, afirmă că lucrările de care a fost responsabil atunci au fost executate așa cum a raporat în 2015 implementatorul proiectului: în proporție de 90 la sută. La inceputul lunii august 2019, Vitalie Cotoman ne declara următoarele: ”La ziua de astăzi acolo e un dezastru. Proiectul nu înseamnă doar săparea unei gropi, cum spune lumea. Proiectul este transfrontalier, cu participarea a trei țări – Ucraina, România și Republica Moldova. Așa tip de lucrări s-au facut și în Ucraina, Storojineț. La ce etapă sunt ei, eu nu cunosc, dar știu la ce etapă suntem noi. Saptamâna trecută, în baza Deciziei Consiliului Raional din noiembrie 2018 ”Cu privire la modificarea bugetului și cu privire la măsurile destinate finalizării proiectului transfrontalier”, am început transmiterea bunurilor achiziționate în proiect din proprietatea Consiliului Raional Criuleni în proprietatea Consiliului Local Hrușova pentru a fi gestionate de către Întreprinderea Municipală ”Hrușova Salubritate”, ca mai apoi Primăria Hrușova, prin instanța de judecată, să deblocheze executarea lucrărilor și să permită finalizarea. Aceste lucrări au fost blocate în 2015 la cererea primăriei Hrușova, care a semnalat falsul din acte. De la Procuratura Anticorupție avem un răspuns, datat cu 12 iunie 2019, prin care suntem informați că ”bunurile și materialele achiziționate în cadrul proiectului dat cu finanțare europeană, și anume două autospeciale în valoare de 177 mii de euro, 3 mii de tomberoane cu 119 mii de euro și două press-containere de 39 de de mii euro nu au nici un statut procesual în cadrul a două cauze penale deschise pe faptul gestionării frauduloase a proiectului”. Reieșind din răspunsul dat, am început deblocarea situației. Procuratura Anticorupție a emis o ordonanță către organul de urmărire penală ca să putem aduce cele două autocamioane care erau depozitate în or. Hâncești, tomberoanele, care erau depozitate în s. Coșernița, și cele două press-containere disclocate la obiect (n. r. – autospecialele s-au păstrat în depozitul firmei care le-a livrat în urma licitației organizate de AIP, iar tomberoanele au fost găzduite de către un agent economic din Coșernița, care a fost răsplătit pentru asta cu 72 de mii de lei, bani bugetari, pentru arenda depozitului). La 6 august 2019, autospecialele și tomberoanele au fost duse la Hrușova. Urmează să mai clarificăm situația celor două press-containere. La moment, bunurile transmise se află la Hrușova, iar transmiterea s-a facut în prezența experților angajați de către Consiliul Raional Criuleni pentru acest proiect”. Vitalie Cotoman explică eșecul proiectului, care trebuia executat în 22 de luni, dar nu se termină nici după șase ani, și se arată nedumerit de unele lucruri: ”Pentru că a existat o decizie falsă privind terenul. De aici a început. Au fost, probabil, la început de proiect, niște înțelegeri verbale între părțile pe proiect, care au condus la cearta între persoane, când a început aplicarea proiectului. Azi lucrurile sunt complicate. O să informăm poliția că s-a furat, dar acolo se fură zilnic, pentru că și stâlpii se taie. Am cerut documentele originale de la procuratură pentru a fi luate la evidența contabilă. Mă întrebam și eu, de ce s-a ajuns la momentul acesta, căci ce am făcut noi anul acesta, nu era greu să fie făcut nici un an și nici doi ani în urmă. Acum trebuie să ne documentăm de la bun început, despre ce este vorba. În toate scrisorile care ne vin de la BRCT Iași, inclusiv în cea în care ne cer returnarea banilor, există legătura de cuvinte ”grantul este nerambursabil”, dar de aici ne cer banii”. 

Vera Anii, șefa direcției finanțe a CR Criuleni: ”Sumele de 320 de mii de lei și un milion de lei, alocate de consilieri, nu au fost executate, pentru că noi plătim antreprenorului numai după ce aduce actele, proces-verbal de îndeplinire a lucrărilor respective”. Antreprenorii care trebuie să execute aceste sume încă nu au fost identificați, pentru că nu au fost anunțate licitațiile, explică Vera Anii. Valentina Rabii, contabila-șefă a aparatului președintelui raionului, responsabilă de întocmirea actelor și facturilor de transmitere a bunurilor din posesia CR Criuleni în posesia ÎM ”Hrușova-Salubritate”: ”Proiectul se consideră de patru ani finalizat, și încă nu este. În 2015 documentele contabile originale au fost ridicate de CNA. Din bugetul aparatului noi am executat cei 84 de mii de lei pentru achitarea experților independenți, și alte 72 de mii de lei pentru arenda încăperii unde s-au păstrat bunurile achiziționate în proiect”.  Parascovia Cotovici, primara com. Hrușova, cea care a semnalat falsul, la întrebarea ce nu a fost de ajuns ca acest proiect să fie finalizat în 22 de luni: ”Nu a ajuns dorință și atitudine. De ce s-a făcut boaca? Dacă decizia consiliului local a fost că terenul se dă până în 30 mai 2015, atunci Consiliul Raional a eliberat autorizația de construcție deja după expirarea acestui termen. Eu tot îi întrebam: ”Când începeți? Când începeți?” Construcțiile s-au făcut în august, 2015, eu eram peste hotare în concediu. Totul a pornit de la decizia despre teren pe care Consiliul din Hrușova l-a alocat pe trei ani, iar cineva a falsificat-o în 14 ani. La Centrul Național Anticorupție se mai investighează, cine a falsificat și cine a delapidat. După ce la 2 octombrie 2015 am verificat documentele la BRCT Iași, am scris scrisoare la MDRAP la București. La 26.11.2015 am primit răspuns din România, prin care eram informată că la semnarea contractului de grant ”s-a respectat condiția impusă de Ghidul Solicitantului” de a transmite terenul în gestiunea autorităților raionale minim pe 10 ani, iar noi am fi transmis pe 14 ani.Atunci am scris la Cancelaria de Stat, la Consiliul Raional, MDRAP, la DNA la București. Cei din România au trimis demers la Cancelaria de Stat a Republici Moldova și au solicitat informații despre proiect. Am denunțat și falsul în acte. Am primit confirmare că se investighează”. La acest moment, primăria Hruşova a împărţit tomberoanele procurate în satele Hruşova şi Ciopleni gospodăriilor care au încheiate contractele cu Înteprinderea Municipală ”Apă-Ciopleni” din comuna Hruşova (ulterior aceasta va fuziona cu ”Hrușova-Salubritate”, activitatea căreia pe moment este suspendată), dar gunoiul, afirmă primara, nu este selectat, ci este evacuat la vechea rampă de gunoi de la marginea satului, care se exploatează deja de 50 de ani. Parascovia Cotovici refuză în continuare să ia în gestiune un poligon nefuncțional, întrucît susține că primăria Hrușova nu este parte semnatară a contractului de grant, respectiv, nu-și poate asuma implementarea proiectului, aceasta fiind exclusiv treaba Consiliului Raional. În ce privește soarta proiectului, primara speră că până la sfârșitul anului 2019 acesta va fi, totuși, finalizat, deși s-au furat până și pilonii de electricitate…

IMG_5388

Poligonul de la Hrușova, septembrie, 2019

28

Poligonul de la Hrușova. Septembrie, 2019

 Funcționarii consideră că și-au îndeplinit atribuțiile pentru a mișca proiectul, iar procurorii mai continuă investigarea fraudelor

Într-un răspuns primit în septembrie 2019, Procuratura Anticorupţie a informat redacția că în prezent se desfășoară urmărirea penală în câteva dosare legate de proiectul respectiv. Sunt puse sub învinuire 8 persoane, între care Svetlana Chesari și cumnata acesteia, soția fostului manager de proiect, Andrei Revenco: „Centrul National Anticoruptie a dispus, la 14 aprilie 2017, pornirea urmaririi penale în baza art. l91 alin.(5) din Codul Penal (n. a. – delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari, cu folosirea situaţiei de serviciu, cu cauzarea de daune în proporţii considerabile) în privinţa persoanelor responsabile din cadrul Agentiei pentru implementarea proiectelor CRING „Cross border Inventory ofdegraded lands” §i „СВС RUR Waste”. Ulterior, la prezenta cauza penala au fost conexate alte 4 cauze, pe care urmarirea penala a fost pornita în baza art .art. 191 alin.(5), 243 alin.(3) lit.b) (n.r. – spălarea banilor în proporţii deosebit de mari) şi 324 alin.(3) lit.b) (n.r. – corupere pasivă în proporţii deosebit de mari) din Codul Penal, pe faptele de delapidarea averii straine, spalare de bani şi corupere pasiva. La moment in cadrul cauzelor penale nominalizate se întreprind toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, de a evidenţia atât circumstanţele care dovedesc vinovăţia învinuiţilor, cât şi cele care îi dezvinovăşesc, precum şi circumstantele care le atenuează sau agravează răspunderea.(…) Totodată, la 21.07.2017 cauza penală disjunsă din dosarul menţionat supra, de acuzare a lui Rotaru Vitalie N. în comiterea infracţiunii prevăzute la art 324 alin (3) lit.a), b) din Codul Penal, a lui Ceauş Sergiu N. în comiterea infractiunii prevăzute la art.42 alin.(5), 324 alin.(3) lit.a), b) din Codul Penal şi a lui Botnari Veaceslav P. în comiterea infracţiunii prevăzute la art.42 alin.(5), 325 alin.(3) lit.lit.a), a’) din Codul Penal, a fost expediată la Judecătoria mun.Chişinău sediul Buiucani”. Autorităților actuale ale r. Criuleni evită să-și expună clar poziția, dacă vor restitui sau nu sursele grantului către Uniunea Europeană, or, potrivit lui Ion Țurcan, actualul președinte al raionului, al patrulea la număr care are tangențe cu proiectul,conducerea raionului a solicitat și ajutorul prim-ministrului în clarificarea acestei situații, iar despre Guvern a spus că este ”garant” al proiectului… Cert este faptul că următoarea conducere a raionului, cea care va veni în urma alegerilor locale din octombrie 2019, va avea și această sarcină – ori finalizează lucrările, ori restituie cele 14 milioane de lei, cerute de MDRAP din numele Uniunii Europene.

Ion Țurcan: ”Am semnat patru interpelări la Procuratura Anticorupție să mă informeze care e situația cu ancheta și de ce de atâția ani oamenii implicați nu sunt trași la răspundere pentru schemele respective. Am primit răspunsuri că se derulează două sau trei procese penale cu mai mulți oameni implicați, inclusiv din fosta conducere a raionului, dar fără nominalizarea celor vizați, doar că erau responsabili de respectivul proiect european. În ce privește proiectul de la Criuleni, consider că el trebuia luat la cel mai strict control și dat în exploatare la termen sau chiar înaintea termenului limită. Proiectul respectiv va continua după ce procurorii vor da o hotărâre definitivă că se poate. Înțelegeți, azi procurorii au o părere, dar mâine pot avea altă părere…”.

Igor Țurcan,expert angajat de CR Criuleni pentru recuperarea bunurilor, consideră că trebuie identificați și alocați din bugetul raionului sau a republicii bani în sumă de 2,5 – 3 milioane de lei, pentru a termina platforma de  gunoi, cel puțin ca raionul să evite pericolul de a întoarce primele două tranșe de bani primite din proiect: ”Dacă, eventual, finanțatorul va veni peste două luni, jumătate de an, să vadă măcar platforma finalizată.Absolut toate actele pe patrimoniul care a fost achiziționat în proiect, de multe sute de mii de euro, erau date dispărute. Simplu vorbind: nu erau la nimeni, nu puteau fi depistate, nu era clar unde sunt ele. Depănând firul lucrurilor, din întâlniri cu alte persoane, din informațiile pe care le ținea minte Veaceslav (n.r. – Veaceslav Botnari, cel de-al doilea expert-recuperator, care a fost angajatul AIP în 2013-2015), am reușit să depistăm subcontractorii, care au fost implicați în lanțul de livrări. Aceleași press-containere: a trebuit să intervenim la trei agenți economici pentru a restabili cine e producatorul, furnizorul, transportatorul, pentru că e ușor să faci asta când ai măcar ceva documente, și e foarte complicat când acționezi doar din logica lucrurilor. La Consiliu (n.r.- Consiliul raional) nu era nici un act. Noi știam că trebuie să fie, dar nu era nimic. Am luat legătura cu antreprenori din România, care au fost implicați în furnizare care ne-au prezentat facturi. Achiziții și furnizări, sub răspunderea Consiliului Raional, s-au făcut în toate cele trei țări: în Ucraina, în România și Republica Moldova. Responsabilitatea pentru integritatea achizițiilor făcute revine Consiliului Raional Criuleni ca și aplicant de bază, inlusiv pentru bunurile procurate pentru partenerii din Ucraina și România. Aplicantului îi revin mai multe obligații, dar este și o chestiune de onoare să coordonezi un proiect transfrontalier cu implicarea mai multor țări, adică ratingul creditar al aplicantului este pus în joc, dar este și o posibilitate de a atrage proiecte poate și cu o mai mare valoare, la diferite etape. Pentru asta aplicantul și partenerii lui nu trebuie să dea în bară, trebuie să respecte toate prevederile contractuale, juridice și bugetar-economice. Cel mai regretabil este faptul că raionul Criuleni a avut toate șansele să nu rateze acest proiect. Suma prejudiciului crește. Proiectul s-a stopat din două considerente: mașinația făcută cu pământul și crearea celei de-a doua întreprinderi municipale – Edilitate-Criuleni. Aceste două momente au lovit în antreprenor – SRL ”Lorascom” care a îndeplinit o parte din lucrări în avans și nu și-a recuperat încă banii, și în posibilitatea lui de a face lucrări, or, a intervenit o decizie de judecată care i-a interzis orice acțiuni, și antreprenorul a rămas suspendat, fără posibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale”.

Am solicitat o reacție de la Sergiu Ceauș, ex-președinte al r. Criuleni și ex-coordonator al proiectului despre conflictele de interese create în managementul proiectului, în 2014, dar și despre soarta dosarului în care fusese reținut. Iată răspunsul: ”Vă spun că totul am făcut la cerința Biroului Regional Comun! (n. r. – Biroul regional Chișinău pentru Programul Operațional Comun)Inițial noi am aprobat ca un angajat din cadrul Consiliului Raional să fie numit coordonator al proiectului, care avea menirea de a supraveghea implementarea proiectului și a fost numit colegul (Iurie Popovici – n. r.), însă după ce am avut primul control de monitorizare s-a recomandat să fie numită o persoană cu funcție de răspundere mai înaltă – șef secție sau șef direcție și de aceea ulterior am fost numit eu. Referitor la memorandumul semnat cu Asstreea, cred ca trebuie să fie în cadrul Consiliului sau să încercați să aflați de la fostul președinte de raion, deoarece cu el s-au purtat toate negocierile, inclusiv semnarea acestuia! Toate modificările cu excluderea unor persoane din managementul proiectului, cu introducerea altora se discutau direct cu dl președinte de la acea perioada. Noi, din cadrul Direcției (n. r. – Direcția investiții și relații economice externe) doar pregăteam proiectele de hotărâre pentru Consilul Raional și le prezentam pentru aprobare! Toate aceste persoane erau analizate și acceptate de către președinte, și la acea etapă nici noi nu știam că aceste persoane sunt rude sau ar exista o careva afiliere. Dosarul penal care este în proces de examinare în instanța de judecată nu are nimic comun cu dosarul penal deschis pe acest proces, unde inițial am avut calitatea de martor și ulterior bănuit. Ulterior a încetat urmărirea în cazul meu pe acest dosar. Dosarul penal în care sunt vizat este cu referire la un denunț fals privind finanțarea mea în campania parlamentară pentru funcția de deputat din partea PLDM Criuleni”.

Svetlana Chesari, președinta ASA Asstreia: ”Asociația noastră a acționat în temeiul memorandumului de colaborare cu AIP”. La solicitarea telefonică a ”Est – Curier” ea nu a vrut să explice alte detalii despre rolul ASA Asstreia în proiect, conform acestui memorandum, iar responsabilii din Consiliu au spus că nu au găsit un document care să se numească ”Memorandum de colaborare”. Agenția de Implementare a Proiectului își încetase activitatea, după cum susține fostul manager al acesteia, Andrei Revenco, la 31.12.2015. Deja în 2019, Vitalie Verebceanu, vicepreședintele raionului, mandatat în anul 2015, odată cu preluarea funcției, să restabilească documentele legate de activitatea AIP și desfășurarea proiectului, spune că Andrei Revenco nu a transmis Consiliului Raional Criuleni nici un document privind activitatea acestei entități. În Consiliul Raional există, totuși, o corespondență între managerul AIP Revenco și Vitalie Verebceanu, datată cu sfârșitul anului 2015-anul 2016, colaborarea lor însă nu a adus claritate în actele despre desfășurarea proiectului și nu a apropiat punerea în funcțiune a acestuia. Verebceanu neagă afirmațiile Svetlanei Chesari care spunea că ”de nenumărate ori am venit la dl Verebceanu cu acte, cu tot”, spunând:”Dna Chesari, de câte ori a venit la noi, n-a venit nici cu un document și nici până în prezent nu le-a prezentat. Deși Agenția de Implementare a Proiectului era structură a Consiliului Raional Criuleni și angajații trebuiau să se afle fizic în sediul Consiliului, aceștia nici o zi nu s-au aflat la adresa juridică care era și este indicată în toate documentele lor. Ei foloseau doar codul fiscal al Consiliului pentru tranzacții”. Vitalie Verebceanu: ”Nimeni nu voia să-și asume responsabilitatea pentru proiect. Eu când am fost numit, lucrările erau contractate, ele se desfășurau, practic, în octombrie 2015 lucrările deja trebuiau să fie finalizate. Atunci dl Andriuța  (Iurie Andriuța, președintele r. Criuleni ales la 5 iulie 2015 – n. r.) a plecat la BRCT de la Iași să negocieze prelungirea termenului de executare a lucrărilor. Eu am încercat să țin corespondența în scris cu AIP și Revenco, iată aici o am. Când am fost în delegație la BRCT, ei ne-au spus că r. Criuleni va trebui să restituie grantul. Nu știu dacă e practica europeană, dar probabil este implicată în delapidări și conducerea de atunci a acestui organ, pentru că ei din start au știut că terenul e pe 3 ani, nu pe 14. Când am  fost la BRCT în anul trecut (2018) eu ai găsit diferite motive că noi trebuie să întoarcem banii. Am ajuns la aceea că ne-au comunicat ”voi oricum o să-i întoarceți înapoi, că decizia este falsificată”. Acesta e unicul document falsificat în dosarul BRCT, dar este unul foarte important: prin existența lui se asigura durabilitatea investiției, a proiectului, asigurarea că proiectul va funcționa exact cum a fost conceput cel puțin 14 ani. Dacă la Storojineț și Hîrlău lucrările s-au executat la 90-95%, apoi la Criuleni nici la 60% n-au ajuns. În contractul de grant este stipulat cum trebuie să arate terenul respectiv și supraveghetorii proiectului repetă mereu că ”aceasta va fi a doua etapă”. După cum m-am lămurit eu, prima etapă era deschiderea proiectului, iar a doua etapă – implementarea lui, dar ei ne duceau în eroare, spunând că construcția va fi o a doua etapă, deja din alt proiect”.

Andrei Revenco, ex-manager al proiectului, referitor la faptul că nu s-ar fi aflat  la locul de muncă, conform afirmațiilor lui Verebceanu, a spus că s-a simțit hărțuit de conducerea care a venit în fruntea raionului în iulie 2015, dar totodată afirmă că s-a aflat regulat în Consiliu până la 31 decembrie 2015 și era sau la birou, sau pe șantier. Revenco a spus că nu a putut avea o comunicare eficientă cu CR. În urma reținerii foștilor funcționari, în 2017, care ar fi pretins și estorcat sume de bani din proiect pentru scopuri personale, Andrei Revenco susține că nu a fost citat, n-a avut nici statut de martor, dar că activitatea sa ar fi fost verificată de CNA și de Inspecția Financiară. Revenco mai spune că ar fi făcut o tentativă să-i transmită actele de activitate a AIP lui Verebceanu, dar că acesta nu a vrut să le primească, întrucât Revenco i-ar fi spus că în acest caz îi transmite și obligația de a scrie și a prezenta finanțatorilor și raportul final. Despre decizia falsă Andrei Revenco afirmă că ”habar nu am, fiindcă eu atunci știam Criuleniul doar pe hartă”, dar cunoaște că în  condițiile programului de implementare era cerința ca terenul să fie în gestiunea CR minim pe 7 sau pe 10 ani. Referitor la afirmația reprezentanților Consiliului Raional că ”nu a fost de găsit pentru a raporta”, Revenco afirmă:”Mi-aș fi dorit foarte mult să mă prezint  în fața Consiliului și să le raportez, doar că pentru executivul de atunci acesta era un subiect tabu”. De invitația la ședința Consiliului din martie 2016 afirmă că nu a știut de existența ei, nu a primit-o, că probabil aceasta nu a ajuns la el. Rugat să explice cum el n-a știut, dar sora sa, Svetlana Chesari, a aflat și a venit la ședință, A. Revenco a spus că ”noi întâmplător aflam despre ședințele Consiliului”. ”Eu am avut o comunicare foarte bună cu Andriuța până în momentul când l-am denunțat pe Botnari, că mi-a falsificat semnătura și a furat 2 milioane. L-am prins pe Botnari că mi-a falsificat semnătura în toamna anului 2015. L-am denunțat în ziua în care l-am depistat”, a spus Revenco.  Am solicitat un comentariu de la BRCT Iași vizavi de proiectul de la Criuleni, am cerut o audență ca să aflăm mai multe detalii din perioada timpurie de implementare a proiectului. Fulga Turcu, directoare a Secretariatului Tehnic Comun POC RO-MD 2014-2020 ne-a răspuns, la 12 august 2019, că toate întrebările trebuie adresate la Consiliul Raional Criuleni: ”BRCT Iasi, care a gazduit – pina la 31 decembrie 2018 – Secretariatul Tehnic Comun al POC RO-UA-MD 2007-2013, nu poate da informații, declarații sau documente cu privire la proiectele monitorizate în calitate de intermediar între Beneficiar și Finantator. Aveți posibilitatea de a solicita informațiile/documentele care vă interesează direct Beneficiarului proiectului, Raionul Criuleni”.  Am solicitat informații oficiului Programului Operațional Comun RO-UA-MD (prin ofițerul de comunicare), referitor la consecințele pe care le-ar putea suporta r. Criuleni în cazul că nu va reuși să finalizeze proiectul. Răspunsul a fost laconic: ”Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Nr. 130913/30.09.2019. Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Conform regulamentelor europene aplicabile programului, beneficiarul are obligaţia de a returna sumele necuvenite în termenul stabilit prin contractul de finanțare, iar în situaţia în care acesta nu returnează sumele datorate, Autoritatea de Management transmite situaţia debitelor către Comisia Europeană, care va face demersuri pentru recuperarea sumelor”. Vitalie Rotaru, președinte al raionului între 2011-2015, susține că proiectul este ideea sa și a lui Sergiu Ceauș. Rotaru afirmă că la momentul plecării sale din funcția de președinte de raion, proiectul era finalizat în proporție de 90 la sută. ”Vitalie Cotoman a câștigat licitația pentru construcția poligonului. I s-au  transferat 6 milioane de lei, toate lucrurile mergeau spre bine. El a făcut acolo groapă și altele, practic, proiectul era aproape încheiat, dar nu înțeleg de ce nu s-a finalizat până la urmă. Am fost de zeci de ori pe șantier. Eram convins că proiectul se va finaliza nu în 22 de luni, dar în 28 de luni, așa cum a fost achitat de către Comunitatea Europeană”, a spus Rotaru. Despre falsurile în actele proiectului Rotaru a spus că nu cunoaște nimic. Referitor la faptul că a fost reținut de CNA în aprilie 2017, fiind bănuit de estorcare de mită de la angajații AIP prin intermediul lui Veaceslav Botnari, Vitalie Rotaru numește că suma pe care au spus denunțătorii că a pretins-o era de 876 de mii de Euro, dar în realitate ar fi împrumutat de la expertul financiar 10 mii de euro, bani personali. ”Dosarul penal împotriva mea a fost încetat la data de 16 octombrie 2018. Nu am încă hotărârea motivată, doar dispozitivul (cauza a fost judecată de Serghei Lazari, jud. Buiucani). Am fost cercetat și bănuit de luare de mită și abuz în serviciu. Despre faptul că Botnari mi-a dat bani eu am recunoscut și recunosc și acum, dar eu am împrumutat de la el suma de 10 mii de euro, pentru care am scris recipisă, anexată la dosar, pe care mi i-a transmis prin șofer. Dar în ce privește al doilea episod descris că mi-a transmis bani prin șoferul cu automobil de serviciu, eu am demonstrat că n-a fost adevărat, or, mașina era la service în acel moment, am depus și probe video. Experții trebuie să cunoacă cum au dispărut banii, ei au primit salariu 24 de luni pentru acest proiect, eu nu cunosc”, a răspuns Rotaru.

La Storojineț proiectul aduce locuitorilor beneficii, locuitorii de la Boșcana mai speră

Dacă la Criuleni, Hrușova, investiția încă nu este funcțională, atunci la Storojineț, partenerul ucrainean, lucrurile au mers mai bine. Contactat telefonic de ”Est-Curier”, Piotr Brîjac, în 2013 – președinte al administrației raionale Storojineț – a spus că investiția este pusă demult în slujba cetățenilor: ”Din acești bani noi am cumpărat o autospecială cu capacitatea de 10 tone[13], care evacuează gunoiul, containere mari și mici, un utilaj de presare a deșeurilor selectate[14], am implementat mecanismul de selectare și reciclare a gunoiului și am extins poligonul de depozitare și sortare cu o treime. Am elaborat și niște publicații. Nu vreau să spun că totul a fost ideal, dar noi suntem foarte mulțumiți. Trebuie să spun că nu s-au realizat toate activitățile proiectului, noi chiar am întors la Criuleni suma de 50 mii Euro neutilizată, dar chiar și așa, de investiția dată se folosește tot orașul, care are 16 mii de locuitori. Banii primiți de la Uniunea Europeană prin acest proiect ne-au ajutat în proporție de 60-70 la sută să ne soliționăm problemele ecologice de la acea vreme. Nu este unica investiție pe care am făcut-o în gospodăria Comunală ”KarpEco”. În 2010 un alt proiect în sumă de 800 de mii de hrivne, cam 100 de mii de euro la acea vreme, la fel a fost utilizat pentru procurarea de tehnică și utilaje”, ne-a informat Brîjac. Portalul media Storozhynets.info informează că experiența Storojinețului în accesarea fondurilor europene pare reușită și este interesantă și altor autorități din regiunea Carpaților ucraineni, ale căror reprezentanți vin în vizite ca să preia experiență. La vecinii de mai aproape, în primăria Boșcana, gunoiul este evacuat de la vreo 200 de gospodării din cele 800 atestate în satele Boșcana și Mardareuca, cu mijloacele întreprinderii municipale locale, însă, recunoaște primara Svetlana Racul, este un proces anevoios, din cauza lipsei de utilaje. ”Așteptăm cu mare nerăbdare să fie pornit acest serviciu, cu atât mai mult că și primăria Boșcana a plătit o parte din bani pentru executarea proiectului tehnic! Am luat legătură cu dna Parascovia (n.r. – primara din Hrușova, Parascovia Cotovici), care spune că încă nu este gata să înceapă serviciul, că ar mai avea nevoie să poarte dicuții… Acum vin alegerile locale, consilierii actuali și unii funcționari vor degreva din funcții, nu se știe cu cine se va așeza la masa de discuții și cu cine va mai purta discuții după alegeri”, a spus, cu îndoială, Svetlana Racul.

Svetlana Cernov, ”Est-Curier”, octombrie 2019

Investigația jurnalistică a fost realizată cu sprijinul Biroului Regional pentru Europa de Sud-Est al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Sofia, Bulgaria), cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, dar și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, nu sunt responsabile pentru conținutul materialului jurnalistic. Părerile și constatările exprimate în această investigație sunt exclusiv ale autorilor.

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *