Cezara Dilevschi: „Agresiunea este doar problema agresorului”

Pe data de 1 aprilie, în sala de şedinţe a primăriei Coşniţa, raionul Dubăsari s-a desfăşurat o reuniune mai neobişnuită, la care au participat un grup de femei din mai multe localităţi ale raionului, asistenţi sociali, inspectori de sectori, pentru a discuta despre cauzele, efectele şi consecinţele de lungă durată a agresiunii fizice şi violenţei în familie.

Originea fenomenului violenţei în familie, au spus experţii invitaţi, poate fi rezultatul unei prejudecăţi, mai răspândite în popor, ilustrată de zicala „femeia nebătută este ca şi casa nemăturată”, or, anume femeile sunt cele mai dese victime ale persoanelor cu care convieţuiesc. Tot prejudecăţile spun, că femeia ar fi provocatoarea conflictelor care se termină cu acte de agresiune fizică, psihologică, sexuală, ca elementul cel slab într-un cuplu, iar agresorul, de regulă, este bărbatul, care tinde să-şi impună autoritatea, aplicând forţa. „Vă încurajăm să vă opuneţi, agresiunea nu este o normă, dar o infracţiune. Femeia, dacă este făcută, conform Bibliei, din coasta bărbatului, atunci nu pentru a fi călcată în picioare, dar ca să fie mai aproape de inimă”, – spunea Cezara Dilevschi, psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”.

IMG_0246

Potrivit expertei, în familiile unde unul dintre soţi/concubini sunt agresivi, cel mai mult suferă copiii. Aceştia, formaţi în mediu agresiv, în condiţii de stres permanent şi frică, fie se dezvoltă în agresori, preluând comportamentele părinţilor-agresori, iar dacă preia comportamentul părinţilor-victime, devin înhibaţi, închişi în sine, gata să rabde umilinţele, aşa cum au văzut, în copilărie, în propriile familii.

Natalia Vişanu, reprezentanta Oficiului Avocatului Poporului, a spus că instituţia pe care o reprezintă este oricând la dispoziţia persoanelor abuzate în familiile violente, care au solicitat  protecţie sau ajutorul instituţiilor statului, dar care nu au reuşit să ajungă la rezultatul dorit – siguranţa vieţii. Natalia Vişanu a mai spus că victimele agresiunii, deseori, în loc să pună capăt acestor batjocuri, încearcă să îndreptăţească acţiunile violente, doar ca să păstreze familia, fapt confirmat şi de către ofiţerul de urmărire penală, Rodica Bujac, care a relatat, că femeile agresate, peste un timp după ce au depus plângerea la poliţie, mânate de remuşcări, merg să-şi retragă cererea. Asemenea acţiuni, spun experţii, nu poti favoriza întreruperea cercului vicios al violenţei, ci doar îi oferă agresorului motivul să creadă că nu a comis, de fapt, nimic grav, dacă soţia este gata să-l ierte şi să rămână alături de el. Roman Banari, jurist la „Coaliţia Nediscriminare”, s-a referit la aspectele legale ale violenţei domestice, la răspunderea penală pe care o poartă agresorii, dar şi la problemele care există referitor la aplicarea ordonanţei de protecţiei, care trebuie să asigure integritatea victimelor şi izolarea agresorilor, dar care deocamdată nu este aplicată eficient din cauza unor lacune legislative.

Victimile violenţei în familie, sau persoanele care cunosc familii, unde cineva este supus violenţei, pot declara faptele următoarelor instituţii: poliţistului de sector, pentru a depune o plângere; serviciilor medicale pentru a primi îngrijiri medicale sau pentru a obţine un certificat de expertiză medico-legală; asistenţei sociale, prin intermediul asistentului social din localitate, pentru a cere protecţie personală şi pentru copii; organizaţiilor care acordă servicii de reabilitare şi consiliere. Grupul de suport pentru victimile violenţei în familie ar putea include familia, rudele, prietenii; echipele multidisciplinare; psihologul; primarul, avocatul, procurorul, centrele de plasament temporar.

„Violenţa în familie este, din păcate, un flagel persistent în societate, şi aş dori, ar fi ideal, ca atunci, când s-ar mai organiza asemenea întruniri, să nu mai avem participanţi şi motive să mai discutăm despre agresiune şi violenţă, să dispară fenomenul şi viaţa publică”, a spus Cazimir Trocin, şeful Inspectoratului de Poliţie Dubăsari, unul dintre organizatorii activităţii.

Potrivit datelor Inspectoratului General de Poliţie, în anul 2015, în Moldova au fost înregistrate 2040 de persoane supuse actelor de violenţă în familie, dintre care 70 la sută sunt femei şi copii.

La finele întrunirii, participabnţilor le-a fost prezentată o expoziţie de postere, executate de elevii din şcolile raionului Dubăsari, care au ilustrat impactul violenţei în familie asupra persoanelor implicate. Posterele au fost elaborate în cadrul proiectului “Antidotul violenţei în familie poţi fi chiar – TU”, desfăşurat de către IP Dubăsari şi susţinut financiar de Programul Naţional de Mentorat “Inspir-o”, în perioada anului 2015.

Acest eveniment a fost organizat de Asociaţia Presei Independente (API), în colaborare Ziarul „Est-Curier” şi Inspectoratul de Poliţie Dubăsari, cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *