Pe 16 iulie, curent, cu prilejul ediţiei a IV-a a Festivalului rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului” şi aniversarea a 581 de la prima atestate documentară a satului, la Măşcăuţi a fost mare sărbătoare.
În concursul rapsozilor s-au înscris solişti vocalişti şi instrumentişti, iar colectivele „Pandurii” din Jevreni, „Busuioc” din Răculeşti, şi „Busuioc” din Drochia au venit să delecteze publicul cu colaje de cântece folclorice, specifice satelor de baştină.
Valeriu Carţîn, primarul satului, a salutat pe toată lumea, şi şi-a exprimat bucuria pentru sărbătoarea organizată. Primarul a mai spus că a rămas surprins şi dânsul de bogăţia pe care au prezentat-o consătenii săi în expoziţie, şi i-a rugat să le păstreze, pentru că multe dintre obiecte merită să ajungă în muzeul satului, care deocamdată nu este, dar care ar putea fi deschis în curând, ca să le vadă şi strănepoţii de mâine.
A moderat festivalul Nina Morărescu, şefa bibliotecii publice din localitate, care a prezentat oaspeţii şi le-a dat pe rând microfonul, de la care i-au salutat pe spectatori şi participanţi: Veaceslav Burlac, preşedintele raionului, Diana Dicusarî, reprezentantă a Ministerului Culturii, membră a juriului festivalului, alături de Valentina Bobeico, şefa secţiei cultură şi turism şi membră a juriului, şi Claudia Şerşun, specialistă în folclor, director artistic la casa de cultură Slobozia Duşca, la fel, membră a juriului. Toţi au spus cuvinte de încurajare pentru măşcăuţeni şi le-au remarcat virtuţile, cum ar fi vatra neamului, sat de gospodari, oameni talentaţi, etc. Pe scenă a urcat şi măşcăuţeanul de origine, directorul institutului de neurochirurgie, medicul Grigore Zapuhlâh, care şi-a amintit spusele mamei sale, revenită din exilul siberian, despre caracterul oamenilor de la faţa locului: „Măşcăuţenii sunt răzeşi, măşcăuţenii sunt chetroşi, măşcăuţenii n-au permis să li se strice biserica, în timp ce în alte sate şi oraşe aşa se îmtâmpla”.
Concertul propriu zis a început cu balada „Pe dealul Chiclăului”, interpertată de formaţia „Răzeşii”, solistă Veronica Mamei, după care Nina Bujor, solista aceleiaşi formaţii, a interpretat primele două piese din concurs.
În final, juriul a dat următoarele locuri soliştilor –vocalişti: locul I – Adrian Panfilii, Jevreni; locul II – Jana Gherbovei, Bălăbăneşti, locul III – Veronica Botnaru din Steţcani.
Instrumenţiştii au format următorul clasament: locul I – Alexandru Cucu din Cruglic (vioară); locul II – Alexandru Cobuşcean, Oniţcani (fluier); locul III – Boris Soltan, Jevreni (caval).
Câştigătorii au primit premii băneşti – de la 500 la 1000 de lei, şi diplome din partea Secţiei cultură şi turism, Trofeul Festivalului şi dimplomă de participare din partea Primăriei Măşcăuţi. Primăria Măşcăuţi a oferit, de asemenea, trofeu şi diplomă tuturor participanţilor la expoziţia „Zestrea satului” şi concurenţilor, care nu au luat locuri premiante.
La concurs au mai participat vocaliştii Grigore Bezu din Răculeşti, Lidia Steanu din Dubăsarii Vechii, şi instrumentiştii Teodor Popuşoi, Măşcăuţi (acordeon), Simion Lupan, Criuleni (acordeon) şi Igor Burciu, Răculeşti (acordeon).
„Zestrea satului” a atras toate privirile
Expoziţia meşterilor locali a întrunit peste 20 de participanţi, individual sau în grup. Standuri au pregătit colectivul primăriei şi cel al Gimnaziului „Ioan Sârbu” din sat, colectivul grădiniţei, asociaţia locală a vânătorilor şi pescarilor, şi gospodine, asociate câte una sau două la o masă. Vizitatorii au putut descoperi măiestria culinară a gospodinelor satului, dar şi iscusinţa cu care îşi decorau cândva casele, croşetând sau ţesând obiecte de primă necesitate, haine. Bărbaţii satului au expus trofee vânătoreşti şi obiecte confecţionate de ei din lemn, piatră sau lut. Cortul vânătorilor, de asemenea, arăta ca o adevărată bucătărie de campanie, iar vizitatroii erau serviţi cu bucatele pregătite de ei. A atras privirile şi o colecţie de monede şi bancnote vechi, ţinută de o familie din sat, şi o fotografie din secolul trecut, pe care unii mai încercau să găsească feţe cunoscute.
Ion Mirca, inginerul cadastral, ne relatează cum fotiografia alb-negru din cortul primăriei, cu inscripţia „Adunarea satului Măşcăuţi în anul 1934”, a ajutat la desoperirea semnificaţiei unui toponim local: „Un an în urmă, o doamnă a văzut fotografia şi s-a recunoscut pe ea în copilărie, la vârsta de 2 ani în braţele mamei. În casa lor mai târziu se făcuse şcoală, şi noi numeam locul „la Franea”, dar nu ştiam, că acesta era numele femeii, care locuise cândva în acea casă”.
Pensionarele Valentina Băţ şi Panaghia Vasilache au întins o masă cu pâine şi colaci, plăcinte de casă, coapte în cuptor tradiţional. Reţeta lor e simplă: făină, puţin ulei, sare pentru gust şi botcală sau drojdie. După ce trece comisia de concurs, spun femeile, vor vinde ce au pregătit.
Veronica Mamei, conducătoarea artistică a ansambluui „Răzeşii”: “Nici nu-mi vine a crede, că la noi în sat s-a făcut aşa expoziţie! Am rămas surprinsă de ce am văzut!”
Măşcăuţeanca Alexandra Cangea a venit la expoziţie cu feţe de pernă brodate, prosoape cu horboţele croşetate de dânsa, unghere pentru icoane, mileuri şi alte lucrări tradiţionale. Femeia spune că a învăţat să croşeteze de la mama sa, or, era o necesitate – trebuia să lege nunta fetei cu prosoape croşetate. Până la nuntă, dna Alexandra şi-a făcut 40 de horboţele. De atunci, îşi ocupă timpul liber cu aţa, acul şi croşeta.
Galina Pavalencu, conducătoarea formaţiei folclorice „Busuioc” de la casa centrală de cultură din or. Drochia: „La Măşcăuţi, am venit cu un colaj de cântece folclorice. Prietenim de vreo şase ani cu fomaţia „Răzeşii” din acest sat, mergem unul la celălalt la săbători. Nu ne-am urcat niciodată, din păcate, pe Chiclău, dar neapărat, la următorul festival, ne vom rezerva timp şi îl vom escalada, pentru că ne minunăm mereu de peisajele pe care le găsim aici, în împrejurimile Orheiului Vechi”.
S. Cernov
Imagini de la eveniment. Fotografii de autor.
