Actualmente, peste 60% din populația Republicii Moldova se alimentează cu apă potabilă din surse subterane (fântâni de mină și sonde arteziene). Acestea prezintă un risc major de contaminare din cauza eliminării necorespunzătoare a apelor uzate, în special a celor din instalațiile industriale și de procesare chimică, a reziduurilor menajere, chimice și biologice, amplasarea latrinelor, WC-urilor și gunoiștilor în imediata apropiere a fântânilor, lipsa sistemelor centralizate de canalizare, insalubritatea localităților.
Preponderent, populația din sate consumă apă care are niveluri crescute de contaminanți biologici, chimici și minerali.
Studiile științifice demonstrează interrelațiile dintre contaminanții din apa potabilă și unele maladii netransmisibile precum intoxicațiile cu nitrați, fluoroza dinților și oaselor, bolile digestive și cardiovasculare, caria dentară, dar și maladiile infecțioase – dizenteria și bolile diareice acute sub formă de enterite și enterocolite, hepatita virală A, salmoneloza, holera, febra tifoidă etc.
Totodată, riscul pentru sănătate crește proporțional cu durata consumului de apă contaminată, concentrația substanțelor și/ sau microorganismelor din apă, dar și cu starea organismului în momentul expunerii.
În urma analizei informațiilor privitoare la calitatea apei potabile din fântânile publice, efectuată în baza datelor din Registrul electronic privind Evidența surselor de alimentare cu apă potabilă pentru perioada
2017-2021, s-a constatat că numărul total de fântâni publice raportate Agenției Naționale pentru Sănătate Publică de către autoritățile publice locale (APL) este de 33809. Circa 90% din ele nu corespund criteriilor de calitate, vorba fiind de nerespectarea indicatorilor microbiologici și chimici – parametri impuși de legislație.
Totodată, în ultimii cinci ani au fost supuse investigațiilor de laborator la parametrii chimici doar 2885 de fântâni publice (8,5%).
Procentul probelor neconforme normelor sanitare reprezintă 76,5% din numărul surselor investigate – un potențial pericol pentrustarea de sănătate a populației.
Poluarea fântânilor publice cu nitrați se atestă în 74% din sursele investigate. În conformitate cu legislația națională, valoarea concentrației maxime admisibile (CMA) pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/l,
cu toate acestea, în 4,4% din cazuri nivelul de nitrați depășește CMA de peste 10 ori.
Valori între 100 și 500 mg/l se notifică în 48,5% din sursele investigate. Raioanele în care rezultatele de laborator nu corespund normativelor în peste 90% din probe sunt Rezina, Rîșcani, Călărași, Comrat, CeadîrLunga, Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca și Criuleni. În consecință, în ultimii cinci ani au fost înregistrate 34 de cazuri de intoxicații acute cu nitrați, dintre care 3 s-au soldat cu deces. Problema poluării intense a apei potabile din fântânile publice cu nitrați este extrem de alarmantă pentru sănătatea publică. Ce mai gravă e situația în raioanele de sud: Ceadîr-Lunga, (or. Ceadîr-Lunga – 2621 mg/l), r-l Comrat (s. Beșalma – 1387 mg/l și s. Congaz – 1200 mg/l), r-l Taraclia (s. Tvardița – 1250 mg/l și s. Cairaclia – 950 mg/l), r-l Vulcănești (or. Vulcănești – 1570 mg/l), r-l Anenii Noi (s. Cobusca Nouă – 1100 mg/l și s. Puhăceni – 1000 mg/l).
Un alt pericol pentru sănătate sunt apele cu o contrentrație mare de fluor. Acest element se conține în exces în apele studiate în localitățile: Călărași – 42,86%, Ștefan Vodă – 33,33%, Bălți – 30,16%, Edineț – 25%, Glodeni – 21,72%. În același timp, o concentrație de peste 3,0 mg/l există în apa fântânilor din unele sate ale raionului Ungheni – Cornova (4,9 mg/l), Năpădeni (4,5 mg/l), Morenii Noi (3,4 mg/l), din raionul Glodeni – Camenca și Dușmani (3,2 mg/l), din raionul Călărași – Novaci și Seliștea Nouă (4 mg/l), din raionul Florești – Unchitești și Vărvăreuca (4,5 mg/l).
La consumul apei cu concentrații de fluor de peste 5 mg/l au loc schimbări în oase, fără manifestarea altor simptome obiective, fapt pentru care maladia a fost numită osteoscleroză sau osteofluoroză asimptomatică. Cazuri de concentrații și mai sporite au fost înregistrate în satele Grăseni și Teșcureni din raionul Ungheni (11,5 și, respectiv, 10,0 mg/l), Cioc-Maidan (5,3 mg/l) din UTA Găgăuzia, Hîjdieni din r-l Glodeni (5,25 mg/l). Și mai înalte concentrații de fluor în apă – peste 20 mg/l – au fost depistate în satele Negureni din r-l Telenești (47 mg/l), Micleușeni din r-l Strășeni (35,5 mg/l) și în or. Durlești (30 mg/l).
Investigațiilor de laborator la parametrii microbiologici – Escherichia coli și enterococi – au fost supuse 2969 de surse. Concentrația maximă admisibilă a fost depășită în peste 8,78% din ele.
Parametrul enterococi a fost analizat în 2660 de puncte (7,8%), iar valori peste limită au fost atestate în 38,75% din sursele investigate. Comparativ, pe raioane, cea mai mare frecvență a probelor peste concentrația admisă s-a înregistrat în r-le Rîșcani (100%), Cimișlia (96,87%), Comrat (93,3%) și Leova (66,66%). Toate probele raportate din r-le Leova și Rîșcani au fost peste limita de referință. Cele mai mari frecvențe au fost înregistrate în raioanele Cimișlia (99,4%), Comrat (82,2%) și Edineț (80,9%).
Cel mai mare nivel de E. coli se înregistrează în s. Scoreni (2420 ufc/100 ml) din raionul Strășeni, s. Beșalma (2319 ufc/100 ml) din raionul Comrat, s. Budăi (780 ufc/100 ml) din raionul Telenești și s. Hîrtop (578 ufc/100 ml) din raionul Cimișlia.
După ”Cronica Sănătății Publice”, nr. 3/2022. Autoare Natalia Antoniuc, medic specialist în secția sănătatea mediului, ANSP
