Parcul fotovoltaic de la Feștelița, Ștefan-Vodă, este primul parc apărut în administrarea autorităților publice, după care a urmat și cel de la Criuleni.
Obiecte de acest fel ar putea apărea în mai multe primării din Republica Moldova, conducătorii cărora s-au inspirat din exemplul administrației publice de la Feștelița, iar unor colegi primari, afirmă primarul Nicolae Tudoreanu (în foto, din dreapta), chiar le-a și oferit gratuit proiectele tehnice, pentru care administrația sa a plătit bani. Proiectul de la Feștelița, finanțat de Uniunea Europeană, a fost declarat și cel mai bun proiect din tot Parteneriatul Estic, lucru care s-a întâmplat la celebrarea celor 10 ani de la semnarea Convenției Primarilor pentru Energie și Climă de la Bruxelles, reuniunea căreia a avut loc la Tbilisi, în 29 noiembrie a anului 2022.
Aflați într-o vizită la Feștelița, în cadrul unui tur de presă, în speranța că informația va fi utilă și altor administratori, am ținut să aflăm de la primarul Nicolae Tudoreanu, cum a început istoria acestui parc fotovoltaic și ce etape a parcurs dumnealui, ca să ajungă de la idee la finalitate.
– Dle Nicolae Tudoreanu, cum ați identificat terenul pentru panouri or, în unele primării, n-au mai rămas suprafețe neprivatizate?
– Terenul pe care s-a construit parcul a fost o fermă, construcțiile căreia au fost împărțite drept cotă valorică. Proprietarii au desființat construcțiile, au evacuat piatra, iar terenul a rămas public. Până a fi parc, locuitorii au reușit să transforme terenul într-o gunoiște. Consiliul local a format un bun de 2 ha de teren și așa am avut unde construi. Mai la deal avem un teren similar, la fel public, pe care la anul vrem să mai înființăm un parc, pe suprafața de un hectar.
– Care este capacitatea panourilor și ce venit a reușit să vă aducă timp de un an în buget?
– Parcul are cam 1000 de panouri și o capacitate de 312 kWt. În anul 2022, în conturile Întreprinderii Municipale care-l gestionează au intrat, de la vânzarea energiei electrice cam 470 de mii de lei. Banii sunt ca un colac de salvare pentru sat, mai ales în contextul crizei energetice. Parcul produce energie pentru a menține tensiunea în rețeaua publică națională. Cred că doar 3%-5% din energia totală consumată în țara noastră provine din surse regenerabile, deocamdată. Mai multe primării din zona de sud au preluat proiectul tehnic de la noi. Cred că prin „Satul European” o să apară mai multe. Unora le-a și fost aprobată finanțarea, altele sunt în lucru. Noi am aplicat la finanțatori europeni, a trebuit să apelăm la ajutorul unui ONG de la Chișinău, să traducem aplicația în limba engleză. Acum e mai simplu, nici de audit energetic nu e nevoie, cum a fost în cazul nostru.
– Când și cum ați început a vă mișca pe direcția creării și construcției acestui parc? Ce este un audit energetic?
– Primul proiect realizat la noi în sat a fost unul transfrontalier, în 2009, care ne-a ajutat să renovăm casa de cultură. Acest proiect a fost un punct de reper în CV-ul Feșteliței, care ne-a deschis calea spre alte proiecte. A fost dorința noastră să ne aranjăm „casa mare”, ca la toți moldovenii. Avem o sală de spectacole cu 420 de locuri, grup sanitar intern, ce era atunci o noutate pentru localitățile rurale. Auditul internațional post proiect a constatat că fondurile nu au fost deturnate, or, suma era 145 mii de euro la acel moment. Nu ne-am fi permis niciodată să reparăm casa de cultură cu fondurile locale. Apoi, de fiecare data
când scriam proiecte, pe acesta îl dădeam exemplu de experiență. În 2013 am semnat Convenția de la Bruxelles eu și primarii de la Orhei, Ocnița și Anenii Noi, ajutați de Alianța pentru Eficiența Energetică de la Chișinău. Am avut parte și de o experiență memorabilă atunci: odată cu noi, Convenția a semnat-o Arnold Schwarzenegger, care era Guvernator al Californiei în acel moment. Ulterior am avut de întocmit planul de activitate, am colectat datele despre consumul de energie în comunitatea noastră, sau așa numitul audit energetic. Pentru asta am stat la poștă câteva luni ca să calculăm cât achită populația pentru gaz, energie electrică. Am rugat benzinăriile din jur să ne facă o evidență cam câtă motorină și benzină cumpără consumatorii din Feștelița într-o lună de zile, ca ulterior să avem un plan de acțiuni pe care să-l plasăm pe pagina Convenției. Ne-am asumat să reducem emisiile de CO2 în atmosferă, pentru că acesta este scopul Convenției Primarilor pentru Energie și Climă. În 2017 a fost lansat apelul de propuneri pentru țările Parteneriatului Estic, și am depus aplicația cu un buget inițial de 800 mii de euro. Apoi bugetul a crescut la 1 mln de euro, pentru că inclusesem și construcția a încă 8 km de rețea de iluminat public. A fost destul de complicat, am nimerit în pandemie, dar ca rezultat avem acum 19 km de iluminat public care este gestionat electronic de la un calculator, 4 cazangerii pe biomasă la toate instituțiile publice, inclusiv gimnaziul, clădirea căruia aparține autorității locale, la grădinițe am pus tuburi solare care încălzesc apa menajeră, am construit parcul fotovoltaic de 312 kWt, am instalat pe toate clădirile publice panouri fotovoltaice care își produc energia cu intrare – ieșire, și avem practic zero cheltuieli pentru ele. Imaginați-vă că nu consumăm acum nici un metru cub de gaze, și pentru energie electrică nu plătim. Am și plantat 7 ha de plop și salcie energetică, ca ulterior să avem masa noastră lemnoasă produsă. Plopul a mers foarte bine, salcia – nu, probabil, nu e locul ei, deși am și irigat-o în perioada secetoasă. Am termoizolat toate clădirile publice, inclusiv tavanele. Clădirea în care ne aflăm – Primăria, este o clădire cu consum de energie tradițională zero. Peleți ne-au rămas de anul trecut, iar în anul curent nu am achitat nici o factură, nici pentru energie electrică, nici pentru gaze. Acum parcul de la Feștelița este și parte a Centrului de Excelență pentru Eficiență Energetică, investițiile în 2021 au fost de 4 mln de lei. La prețurile de azi ar fi nevoie de cel puțin 6 mln, pentru că au crescut prețurile și la panourile fotovoltaice, și la lucrări. Efectul economico-financiar ar fi cam un milion de lei anual economii, iar asta, reieșind din veniturile noastre, este mult.
– Ce provocări are de înfruntat acum primăria Feștelița?
– Am vrea mai multă încurajare din partea statului. Noi, având executate aceste acțiuni, în raport cu alte localități, suntem descurajați, pentru că celor care consumă gaze cât vor, li se dau bugetele mai mari ca să achite cu 29 de lei gazul, iar noi, având cheltuieli mici, primim bani mai puțini. Chiar ieri am avut audiență la Ministerul Finanțelor și am discutat asta. Dacă nu am fi avut aceste acțiuni, în condițiile de azi, cu bugete austere, noi am fi intrat în insolvență. Cred că 3%-5% din energia totală provine acum din surse regenerabile (soare și vânt). Dar mai cred că, având politica actuală în domeniul energiei regenerabile, ne trebuie vreo sută de ani ca să ajungem la independență energetică. Trebuie ceva mai încurajator. De exemplu, ANRE, când crește tarifele la energia tradițională, la cea regenerabilă nu-l schimbă. Ar fi bine o echitate, să câștigăm și noi măcar 60 la sută din prețul energiei pe care o importă țara noastră. Energia de la parcul fotovoltaic o vindem în rețea cu 1,83 lei, dar procurăm cu 4,6 lei – mi se pare o discriminare. Bine că noi am făcut parcul din granturi, dar pentru cei ce investesc banii lor, nu este încurajator să produci și să vinzi statului. Dacă nu se scumpea gazul, era mai ieftin să folosim gaz, decât peleți. Peleții au ajuns de la 2,5 – 3 mii lei tona la 7 mii. Părerea mea este că noi am putea supraviețui energetic, dacă am face toți aceste activități, pentru că resursă energetică este. O altă provocare – nemulțumirea operatorilor de cazane, care ne întreabă, de ce acel care supraveghează un cazan pe gaz, apăsând pe butoane, primește 4 mii de lei, și acel care deservește un cazan pe biomasă, cară toată ziua cenușă cu roaba, brichet, pelet, tot cu 4 mii de lei este plătit. O altă provocare e instabilitatea. Noi am implementat aceste proiecte în trei ani, timp în care s-au schimbat vreo patru miniștri la Ministerul Economiei. Numai ne înțelegeam cu unul, deja era altul, care venea cu o anumită antipatie politică.
– Conform legii privind energia din surse regenerabile, sunt mai multe modele de relații stat-producător de energie. La Feștelița care acționează?
– Noi zilnic trebuie să anunțăm Agenția câtă electricitate o să producă parcul fotovoltaic. De exemplu, dimineața este înnorat, noi vedem asta și prognozăm că vom produce 180 Mwt. Dar deodată iese soarele, se produce 312 Mwt, iar nouă ni se plătește doar pe 180, chiar dacă celelalte se duc în rețea. Dacă nu producem cât am prognozat, suntem penalizați. Cred că cel mai convenabil model este kilowatt la kilowatt, sau consumi din ce produci. Așa e la clădirea primăriei, de exemplu, și la altele: panourile de pe acoperiș produc energie, energia se duce în rețea, iar când avem nevoie, noi o luăm din rețea, asta se numește contorizare netă, și noi de asta nu plătim nimic pentru clădirea primăriei. Dar la parc e alt sistem, cu prognozare. Acum avem plan să punem panouri fotovoltaice la fântânile arteziene și să implementăm contorizarea netă.
– Care au fost provocările legate de activitatea parcului fotovoltaic?
– Provocările sunt legate de tot ce e legat de relația cu ANRE. Este o prăpastie dintre noi și această instituție. Și mai cred că din start legislația făcută pe energie regenerabilă în Republica Moldova a fost una pe interese. Statutul de producător eligibil îl putea primi „primul venit” la ANRE, și m-am dus la ora 3 să prind rând la ușă! Imaginați-vă, că statut de producător eligibil îl putea primi un SRL care avea doar o stampilă și obținea avizul de la ANRE, iar cel care aveau nevoie de statut de producător putea „procura” SRL-ul, evident, nu prin notar. Am chemat în acea zi la ANRE toată comisia parlamentară de profil, și legislația s-a modificat. Acum acest statut este oferit tuturor parcurilor fotovoltaice, și, respectiv, producătorul primește nu 88 de bani pe kilowattul produs, dar 1,83 lei.
A înregistrat S. Cernov în cadrul vizitei de informare organizate de către Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Tursm Ecoloigic, 21 ianuarie 2023
