Începând cu august 2021, Centrul de Justiție Socială ”ECHITATE” monitorizează, într-un proiect dedicat sporirii integrității publice și echității sociale, cum autoritățile publice locale (APL) din raioanele Criuleni și Dubăsari implementează politicile anticorupție, în special, cum asigură accesul cetățenilor la informațiile de interes public.
Una din activitățile realizate a fost sondajul locuitorilor din aceste raioane, în cadrul căruia echipa Centrului a dorit să afle cât de bine oamenii își cunosc drepturile de acces la informaţii, petiționare, participare la luarea deciziilor și cum aceste drepturi le respectă APL-urile; cum populația comunică cu APL și cum apreciază nivelul de transparență al acestora; ce cred oamenii și ce experiențe au vis-a-vis de plățile neoficiale în autoritățile publice; cât de disponibili sunt de a denunța acest fenomen, precum și ce propun pentru a schimba spre bine starea lucrurilor. Sondajul a cuprins 202 de persoane din localitățile
raioanelor Criuleni și Dubăsari.
Cât de bine populația își cunoaște drepturile?
Potrivit respondenților, aceștia sunt familiarizați cel mai bine cu prevederile legale ce țin de accesul la informații publice (cca 83% dintre ei susțin că știu bine și foarte bine legislația din domeniu și 17% – că n-o cunosc deloc). În ceea ce privește cunoașterea dreptului de participare la luarea deciziilor și a celui de petiționare, situația lasă mult de dorit – respectiv cca 32% și 40% din respondenți nu cunosc prevederile legale, neputând să valorifice și apere aceste drepturi.
Cât de transparente sunt primăriile? Cum comunică ele cu cetățenii?
Respondenții apreciază destul de modest nivelul de transparență al primăriei din localitate – în medie, cu 5,5 puncte din 10 posibile, cele mai utilizate surse de informație despre activitatea acesteia fiind Internet-ul, inclusiv rețelele de socializare, precum și discuțiile cu prietenii/vecinii. Aceasta vorbește despre faptul că APL au încă rezerve pentru a-și crește transparența, inclusiv prin completarea și actualizarea continuă a conținutului paginilor web, panourilor de informare etc. Despre faptul cât de bine APL comunică cu cetățenii vorbește informarea și atragerea celor din urmă la procesul decizional. Fiind rugați să răspundă dacă pe parcursul ultimilor doi ani în primăria din localitate au avut loc dezbateri/audieri, circa 40 % din totalul respondenților au remarcat că atare dezbateri n-au fost organizate, iar 21% nu știu care este starea de lucruri. În acest context APL ar trebui să dea dovadă de mai multă deschidere, să nu îngrădească, ci să atragă cetățenii în procesul decizional, precum și să ia atitudine de inițiativele/propunerile populației. Orice modalități de comunicare a APL cu cetățenii, atât cele off-line, cât și cele on-line, sunt salutabile.
Populația participă la luarea deciziilor?
Respondenții sunt destul de pesimiști, doar puțin peste un sfert din ei consideră că populația din localitatea în care trăiesc participă la luarea deciziilor, circa 60% susțin contrariul, iar 11% nu știu care este situația.
Fiind rugați se explice care sunt cauzele acestui absenteism, persoanele intervievate au menționat cel mai des: dezamăgirea oamenilor de activitatea primăriei din localitate, faptul că autoritățile publice nu informează despre iniţierea deciziilor și nu organizează audieri publice pe marginea subiectelor de interes major, iar dacă le desfășoară nu informează oamenii despre aceasta sau nu țin cont de părerea acestora.
Sunt satisfăcuți cetățenii de calitatea serviciilor prestate de autorități? Aproape 70 % din persoanele intervievate au remarcat că s-au adresat la primărie pentru a rezolva careva probleme în ultimii doi ani, 58 % dintre acestea au declarat că angajații primăriei au fost politicoși, respectiv 42% – că n-au fost politicoși. Totodată, circa 47 % din respondenții care s-au adresat la primărie au rămăși nesatisfăcuți de calitatea serviciilor prestate. Astfel, primăriile mai au de lucrat la capitolul calitatea serviciilor publice. Extinderea serviciilor electronice și popularizarea lor în rândul cetățenilor ar putea schimba situația spre bine.
Percepțiile cetățenilor asupra corupției, disponibilitatea de o denunța
Marea majoritate a respondenților care s-au adresat la instituțiile publice pentru a soluționa careva probleme (cca 82%) susțin ca le-au rezolvat pe căi oficiale, adică n-au oferit pentru aceasta bani, servicii, cadouri; 9% – că au plătit neoficial și alte 9% n-au răspuns la întrebare.
Respondenții care au recurs la plăți neoficiale, au spus că au oferit, de regula, bani pentru soluționarea problemelor. Respondenții au adus exemple, din propria experiență, când au plătit neoficial la instituțiile publice, cel mai des referindu-se la instituțiile medicale, școală, primărie:
”Medicina gratuită nu lucrează – dacă vrei tratat, trebuie să dai bani medicului”, ”La școală mereu trebuie de dat bani pentru ca copilul sa aibă note mai bune”, ”Nu m-au primit la primărie câteva luni, căci era pandemie, dar când am venit cu cadouri, m-au ajutat foarte repede”.
Fiind întrebați dacă vor raporta cazurile de corupție, aproape 2/3 din respondenți au spus că vor informa autoritățile (printre ele Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, poliția, precum și mass-media și ONG-urile). Totuși, practic fiecare al 5-lea respondent spune că nu va raporta/informa despre cazuri de corupție, iar fiecare al 7-lea este indecis/nu știe.
Respondenții care au spus că nu vor semnala despre cazuri de corupție au justificat-o, de regulă, prin faptul că autoritățile nu iau măsuri și cei vinovați rămân nepedepsiți, precum și din frică de a avea probleme în comunitatea din care fac parte.
Care ar fi cele mai eficiente măsuri de combatere a corupției? Toleranță zero corupției!
Întrebați despre măsurile de combatere a corupției, respondenții au venit cu multiple sugestii pentru a face mai eficientă prevenirea și combaterea ei. O parte din respondenți au sugerat necesitatea ridicării salariilor, alții – că în serviciul public trebuie angajați oameni integri, că e nevoie de o legislație funcțională, care ar fi aplicată în interesul cetățeanului și nu a funcționarilor corupți.
”Să nu corupem personal cu nici un fel de cadouri sau alte semne de recunoștință” – acesta a fost mesajul întâlnit cel mai des printre măsurile propuse de cetățeni pentru combaterea corupției.
Ne alăturăm chemării cetățenilor și vă îndemnăm să combatem corupția împreună printr-un singur cuvânt ”NU”. Spuneți ”Nu ”solicitărilor de mită, nu propuneți mită pentru a vă soluționa problemele! Aceasta este cea mai eficientă cale de prevenire a corupției care depinde de fiecare dintre noi.
Acest articol a fost realizat de AO ”Echitate” în cadrul proiectului ”Monitorizarea transparenței și accesului la informații pentru sporirea integrității publice și echității sociale”, parte a unui proiect implementat de Transparency International-Moldova cu susținerea financiară a Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chișinău.
