Între declaraţii şi intenţii, doar gunoiul se înmulţeşte

Gunoiştile  sunt punctul vulnerabil al administraţiei publice locale. Întreţinerea lor în ordine presupune efort , iar amenajarea necesită bani. La Hârtopul Mare au noroc de râpi, căci de o  gunoişte adecvată comuna nu dispune.  Primarul Anatolii Delimarschi recunoaşte existenţa problemei, dar zice că intervine în măsura posibilităţilor. 

hartop

Gunoişte în comuna Hârtopul Mare. Fotografie de Ionel Puşcaş

Gunoiştea construită cu ajutorul Fondului Ecologic Naţional, cu 50 mii lei, în mijlocul imaşului, nu avea căi de acces, şi în 2009, prin decizia Consiliului local, a fost lichidată. O altă gunoişte autorizată nu a fost creată. Râpa de la Hârtopul Mic este locul unde se aruncă gunoiul pe care îl adună serviciul centralizat de colectare a deşeurilor, creat în 2015. Sătenii, graţie implicării unui antreprenor local, nu achită nici un ban pentru aceasta, dar ordinea în comună mai lasă de dorit. Despre aceasta semnalează şi consilierul Ionel Puşcaş, care, conform spuselor primarului, a prezentat şi o intenţie de gestionare a gunoiştii, dar care nu a fost susţinută de consilieri. N-a fost aprobat încă de Consiliul local nici Regulamentul elaborat pentru amenajarea unei gunoişti autorizate, la ieşirea din Hârtopul Mare, în schimb aleşii locali au votat în 2016 pentru alocarea a 40 mii de lei pentru   lichidarea gunoiştii neautorizate din preajma fântânilor arteziene, iar în 2017 au acceptat încă 100 mii lei pentru amenajare.   Primarul Anatolie Delimarschi afirmă că banii respectivi au fost folosiţi conform destinaţiei. Adică, au procurat motorină pentru tractorul serviciului comunal de salubrizare, au plătit de vreo câteva ori pentru a împinge la grămadă cu buldozerul gunoiul. Acte justificative are, doar că munca efectuată nu este respectată, şi sătenii continuă să arunce gunoiul la nimereală, fiind “ajutaţi” şi de unii locuitori din Zăicana. Edilul afirmă că primăria este în proces de identificare a unui prestator de servicii, care ar săpa un şanţ de izolare a terenului, transformat abuziv în gunoişte, şi reabilitarea lui. Are susţinerea agenţilor economici locali, unul din ei fiind disponibil să pună la dispoziţia APL un tractor, iar primăria să achite salarizarea tractoristului şi costul carburanţilor. ”Încercăm să economisim şi să scutim sătenii de plăţi suplimentare, dar avem nevoie şi de implicarea lor în menţinerea ordinii, amenajarea localităţii” – zice primarul.

Unii săteni pun la îndoială eficienţa activităţii APL în acest context, conştientizarea importanţei şi responsabilitatea consilierilor pentru actele votate. Deocamdată toate se reduc la declaraţii, care nu diminuiază impactul ecologic nefast al insalubrităţii şi nici nu fac comuna mai curată, căci fără implicarea personală a fiecărui locuitor problema va rămâne actuală mereu.

E.Chiriac

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *