Aşteptări mari, salarii modeste în continuare

 Atât de mult trâmbițata creștere salarială a venit. Cei care au așteptat-o, au avut încredere în filmulețul difuzat de Ministerul Finanțelor și au calculat, adăugând clase salariale, adaosuri, sporuri. Le-a căzut, însă, bucuria în scârbă, când au fost  informaţi de contabili cum se aplicară Legea 270 privind sistemul unitar de salarizare.

În perioada de intensă promovare a viitoarelor beneficii ale legii menţionate, despre bibliotecari, de exemplu, care în sate erau şi şefi ai instituţiilor, gura târgului vorbea că vor avea, de la 1 decembrie 2018, salarii aproape că fabuloase, şi se ajungea chiar la certuri între oameni. Bibliotecarilor, şefilor caselor de cultură „li se incrimina” că vor avea salarii de 9 mii de lei, „mai mult decât primarul”, ca, în final, să se dezumfle, încetul cu încetul, balonul populist despre salarii majorate ”de la 10 la 90%”.

Angajaţii au rămas cu lefuri mici, departe de cele declarate

Pentru a implementa cu succes noul sistem salarial și a reuși să ”întindă” până la finele anului fondul de salarizare, aprobat în bugetul instituției pentru anul 2019, Bibliotecii Publice din Criuleni, primăria, la a cărei balanță este, i-a cerut să reducă trei unități, de la 12 la 9.

Viorica Șapavalov, directoarea instituției: ”Dacă nu recurgeam la reduceri, în a doua jumătate a anului nu am fi avut de unde să dăm salarii. Fondul de salarizare pe instituție a rămas la nivelul anului 2018 – 426,5 mii la 12 funcții. Creșterea salarială se face din contul reducerii a trei funcții, în cazul nostru. Două șefe de serviciu au fost  retrogradate în bibliotecare, chiar dacă avem statut de centru metodic raional: organizăm seminare, instruiri, lucrăm metodic cu colegii noștri din sate. Acum, un fost șef de serviciu, care deși are studii medii de specialitate și în diplomă scrie calificarea ”bibliotecar” va primi, practic, acelaşi salariu ca şi până la majorare. Cinci puncte de salarizare se vor scade şi celor care au studii superioare, dar nu deţin în diplome calificarea de bibliotecar. Sistemul vechi de salarizare era mai clar. S-a făcut foarte multă zarvă, înainte să se aplice sistemul acesta: bibliotecarii se uitau la filmul difuzat pe pagina prim-ministrului, unde ni se spunea că bibliotecarul cu vechime de peste 20 de ani va avea un salariu de 4200 de lei, asta dacă pui pe maxim toate adaosurile (exact ca-n filmuleț). De ce s-a făcut atâta zarvă, atâta neclaritate și atâta ură între oameni?”. Directoarea adaugă, că paznicii vor primi, după majorare, un salariu net mai mic cu 100 de lei.

Fise de calcul salarii bibliotecari

Fişele de calcul a salariilor majorate pentru luna decembrie, 2018.

Şefii de biblioteci săteşti au fost clasificaţi drept bibliotecari principali, pentru că nu au subalterni. Este şi cazul Zinaidei Minciună, bibliotecara la Corjova, care, deşi a primit deja două salarii conform noii legi, afirmă că se află într-o situaţie incertă: „De la contabilitate mi-au spus că mi se scade sporul pentru studii, pentru că le am medii speciale în domeniu şi urma să fiu salarizată ca şi cum n-aş avea deloc studii. Îmi rămăsese numai gradul de calificare, intensitatea muncii, performanţa, nocivele. Ieşea că am aceeaşi leafă ca şi până la majorare. Nu se luau în considerare anii lucraţi, care sunt aproape 40. Până la urmă, am fost sunată de la contabilitate şi anunţată că îmi vor lua în calcul şi vechimea în muncă, dar am fost prevenită că dacă vreun control va spune că nu mi se cade să primesc pentru vechimea în muncă, voi trebui să întorc aceşti bani. Acum sunt plătită ca bibliotecar principal, plus vechime, plus performanţa şi plus nocivele. În acest fel leafa mi s-a majorat cu 900 de lei. Referitor la statutul de şefi – da, noi nu avem subalterni, dar noi facem acelaşi lucru ca şi şefii de biblioteci mari: planificăm, dăm rapoarte, servicii noi, acum informăm alegătorii despre sistemul nou de alegeri. Noi le facem pe lângă lucrul nostru nemijlocit – cu cartea şi cititorul. Plus la asta, în comunitate suntem implicaţi în toate activităţile organizate, şi e supărător că am fost lipsiţi de grila de salarizare conform funcţiei de şefi. Am fi avut peste cinci mii de lei” – afirmă Zinaida Minciuna.

Cornelia Catărău, bibliotecara în Hârtopul Mare: „Acum am fost tarificată nu ca şef, dar ca bibliotecar principal, fără a se lua în calcul vechimea în muncă, performanţa. Pentru grad în sistemul vechi aveam un adaos la salariu de 600 de lei, acum – 128 de lei. Ministrul Finanţelor ne-a sugerat să ne adresăm, dacă suntem nemulţumiţi, Inspecţiei Muncii, dar asta durează. În plus, acum e campanie electorală, toţi fac politică. Depindem politic de toţi, trebuie să tăcem. Am primit un salariu majorat cu 450 de lei. La unii s-a majorat cu mai mult de o mie, dar nu şi în cazul meu”, afirmă Cornelia Catărău.

Lidia Lucaşenco de la Paşcani afrimă, că nu ştie ce salariu are exact. În decembrie a primit o sumă, în ianuarie – alta, dar, zice ea, nu sunt probleme cu salarizarea în primăria Paşcani.

„Prin decizia consiliului local am fost numită bibliotecar principal, iar salariu mi-au calculat ca pentru bibliotecar. Eu am semnat că am luat cunoştinţă de decizie, dar nu sunt de acord cu ea. Contabilii din primărie se certau cu mine, de ce salariul meu va fi mai mare decât al lor. Când o să intre în vigoare legea cu privire la biblioteci, unde noi suntem calificaţi ca directori, atunci o să ne putem apăra. Mai întâi în contabilitate mi-au spus că voi avea 5200 de lei, pe urmă – că 4900, ca să primesc pentru decembrie, cu tot cu grad, un salariu majorat cu doar 400 de lei, sub trei mii în total. Cu aceşti bani, eu şi mătur, spăl, proiecte scriu. Acum sunt la instruire, învăţ a scrie proiecte, pentru că vreau mobilă la bibliotecă. Ne străduim pentru comunitate. Să scrii un proiect cere timp suplimentar, dar nu te vede nimeni când lucrezi nopţile. Eu nu am sâmbete libere, duminici mai rar. Avem la bibliotecă un club de robotică, şi sâmbăta şi duminica viitoare mă duc cu el la competiţii la Tekwil. Mă duc din timpul meu personal, pentru că eu vreau ca să vadă copiii aceştia măcar ceva în viaţa lor. Decât să se plimbe pe drumuri, mai bine să se ocupe de ceva util” – şi-a exspus Tatiana Ciobanu din Râşcova opinia şi motivul, care o duce zilnic la lucru.

Cei care au ales să mai muncească după ce au atins vârsta de pensionare, o fac pentru că au primit toată viaţa cele mai mici salarii – în domeniul culturii şi, respectiv, au şi pensii mici, care nu prea le ajung să-şi acopere cheltuielile. Maria Rapcea, bibliotecară cu 39 de ani de experienţă, din ei – 20 în funcţie de directoare, este una din ele. ”Mi-i rușine să spun ce pensie am. Am ieșit la pensie cu 768 de lei. În urma indexărilor anuale, abia de s-a dublat până acum”.

La biblioteca din Criuleni, o pensionară mai în vârstă i-a cedat locul său, ocupat pe o perioadă determinată, unei pensionare mai tinere – motiv de nesfârşite mulţumiri…

 Reforma a redus  şi din programul şi salariul altor angajaţi

La 0,75 din salariu au fost trecuţi cinci angajaţi ai Muzeului de Istorie şi Etnografie Criuleni – trei angajaţi calificaţi şi doi necalificaţi. Fondul de salarizare alocat în anul 2019 muzeului este de 124 de mii 720 de lei, cu 5 mii mai puţin chiar decât în 2018, ne spune Vladimir Paladi, directorul instituţiei, iar Legea 270 stipulează, că salariaţii trebuie să primescă salarii majorate. Au decis să nu reducă numărul angajaţilor, dar să reducă  saptamâna de muncă la 30 de ore. Întrebat dacă după majorare chiar au primit mai mulţi bani, directorul a spus: „La mine s-a majorat puţin, deşi mi s-au scos 5 clase de salarizare pentru că nu am studii în domeniu, şi minus şase puncte, pentru că muzeul este de categoria a patra. De la categoria 78 am ajuns la categoria 67. O subalternă, datorită reducerii numărului de ore, la fel nu va simţi majorarea  – ea va primi doar cu 100 de lei mai mult. Am fi putut să reducem două unităţi, dar ce facem cu oamenii? Măturătorul are un salariu de 1110 lei, după achitarea impozitelor va primi 920 de lei, şi încă nu e pensionar. Tineri nu ne vin, la un salariu cu 1300 de lei”.

 Casele de cultură la fel, bulversate de noua lege, iar primarii – între ciocan şi nicovală

După ce nemulţumirile bibliotecarilor din toată ţara au curs gârlă în spaţiul public, Ministerul Finanţelor a organizat o şedinţă cu manageri de cultură, în care a încercat să aplaneze tensiunile apărute în urma aplicării noii legi. Secretarul de stat i-a asigurat că bani se vor găsi, se va găsi acoperire, pe la mijloc de an, dar primarii vor să se asigure că vor avea cu ce plăti lefurile şi în ultimul trimestru de an. Valentina Bobeico, specialistă principală la secţia cultură Criuleni, spunea la o întrunire cu lucrătorii din cultură, în februarie:  „Noi suntem cei care facem cultură la sat, şi suntem datori să dezvoltăm instituţiile, nu să degradăm. Primarii vin şi se duc, iar ca să nu vă poarte cu mătura dint-o parte în alta, studiaţi cadrul legal, şi când o ia primarul razna, arătaţi-i legea, iar dacă nu înţelege – faceţi demersuri, cereţi ajutor!”

Ion Chircu, de la Drăsliceni, spunea că în primăria Drăsliceni sunt cele mai multe instituţii de cultură, iar buget pentru toate – insuficient. „Avem un minus de 135 de mii la slarizare. A rămas dl Chetruşcă (n.r. – directorul casei de cultură Ratuş) la jumătate de salariu, iar eu – am plecat de tot. Noi am redus o funcţie şi jumătate”.

Elena Samoila, cea care a ocupat până nu demult funcţia de directoare interimară de casă de cultură la Boşcana, spunea descurajată, că din cauza insuficienţei de bani pentru plata salariilor majorate, consiliul local a redus funcţia de director. Femeia a rămas pe jumătate de salariu la muzeu – un proiect pus la cale cu mult entuziasm, în ultimii doi ani, de către dânsa şi primară. La fel, la jumătate de salariu a fost redusă funcţia de conducător artistic al ansamblului folcloric de pe lângă aceeaşi instituţie. Primara Svetlana Racul neagă afirmaţia, spunând că nu a redus consiliul funcţia de director, aceasta fiind în prezent doar vacantă. Svetlana Racul a spus că i-a adunat pe toţi cei opt angajați şi a pus în discuție o reorganizare a ocupațiilor. De exemplu, nu trei jumătăți de salariu pentru acompaniatorul a trei ansambluri, ci un acompaniator pe o funcție întreagă pentru toate colectivele, „care oricum vine la lucru doar la repețiții”, spune ea. Primara afirmă că salariile angajaților s-au majorat, nimeni n-a rămas fără lucru, chiar dacă în colectiv mai sunt anumite disensiuni. „O lege ca frunza pe apă. Au aruncat şi faceţi. Au adoptat o decizie, de care nu se ştie cine o să poarte răspundere, ce consecinţe o să aibă. Eu semnez tarificaţia. Şi atunci când va veni vremea să nu ajungă surse pentru salarizare, pe mine mă vor acţiona salariaţii în judecată, nu pe autorii legii. Ministerul Finanţelor este la curent, noi sunăm la ei, ei ne sună” – spunea Dumitru Simon, primar de Criuleni la început de an.  Sergiu Istrati, primarul din Slobozia Duşca, susţine că lucrătorii din cultură primesc salarii majorate simţitor: „Anterior, când erau salariile mici, luctărorii erau angajaţi pe 1,5 salarii. Acum i-am adunat, le-am expus problema şi i-am rugat să accepte câte un salariu de  funcţie, de bază sau prin cumul, dar am redus funcţia de director artistic, am mai avut şi un sold mic şi am putut suplini fondul de salarizare. Toţi oamenii lucrează, nimeni n-a rămas fără lucru. De exemplu, cineva ocupa 1,5 unităţi, iar după ce a trecut la o unitate, oricum are un salariu mai mare”.

Bobeico

Şedinţa angajaţilor din cultură. 12 februarie, 2019.

Valentina Bobeico şi-a încurajat iarăşi colegii, spunând că are de gând să ceară, ca specialiştii care conduc ansambluri cu titlul-model, să fie salarizaţi din bugetul raional, ca să se dezvolte patrimoniul cultural imaterial. Bobeico a menţionat şi tristele experienţe ale Lidiei Stăvilă, conducătoarea artistică a „Băştinaşilor” de la Hârtopul Mare, care a fost nevoită să justifice, în locul primarului, cum a primit salariu în ultimii ani fără un contract de muncă, fiind la mijloc o neglijenţă administrativă, sau cum s-a făcut la Jevreni, când funcţia de conducător artisitc al „Pandurilor”, colectiv unic de bărbaţi seniori, reputat şi cu un repertoriu notoriu, a fost pur şi simplu ştearsă.

„Noi am trimis o scrisoare la sindicaliştii nostri din raioane şi am rugat să ne aducă la cunoştinţă problemele care au intervenit în rezultatul implementării legii 270. De unde au venit (informaţii), de unde n-au venit, dar în rezultatul şedinţei din 30 ianuarie, MECC trebuia să pregătească o explicaţie, în primul rând, pentru primari, pentru că ei implementează pe loc legea. Instrucţiunea a plecat în teritoriu pe data de 13 februarie. Acum aşteptăm reacţia primarilor şi conformarea lor. În cazul descris, se bat cap în cap două legi: cea a salarizării şi cea cu privire la APL. Când avem legea, pe care o punem în capul mesei, atunci intervenim. În cazul când APL ne pune nouă în faţă legea lor, noi trebuie să ne conformăm” – afirmă Nicolae Garaz, preşedintele sindicatului din cultură.

Victor Stahi, inspector în Inspecţia Teritorială a Muncii, afirmă că plângeri privind aplicarea legii salarizării nu au parvenit, în schimb, mulţi angajaţi i s-au adresat pentru explicaţii.

Am solicitat şi comentariul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, să ne spună, cum a fost implementată legea în alte raioane, dar, deocamdată, nu am primit nici un răspuns de la ei.

S. Cernov

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *