Având cel mai mare abator din Republica Moldova, raionul Criuleni, către 2024, va găzdui și unicul complex de colectare și procesare a subproduselor de origine animală (SOA), care nu sunt destinate consumului uman.
Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv, la 22 iunie 2022, proiectul de lege ce prevede alocarea unui lot de teren agricol pentru construcția unui complex modern de colectare și procesare a subproduselor de origine
animală (SOA), care nu sunt destinate consumului uman. Este vorba de o suprafață de 2,5 ha de teren agricol, aflat în gestiunea Întreprinderii de Stat „Stațiunea Didactică Experimentală Criuleni” (SDE Criuleni).
Metodele actuale de prelucrare a SOA nu corespund practicilor internaționale. Acestea implică riscuri sporite pentru sănătatea publică și mediul înconjurător, creând dificultăți majore în asigurarea trasabilității produselor de origine animală și împiedicând, astfel, accesul lor pe piețele de export.
Guvernul planifică o investiție de cca 14 milioane euro, ce va include fabrica de prelucrare a subproduselor animaliere și resturilor de la industria HORECA. Din ele se vor produce îngrășăminte minerale naturale, biogaz ce va fi transformat în curent electric pentru a fi furnizat în rețea; produse adiționale pentru fabricile de ciment.
Întrebat dacă e rezonabil să investești 14 mln de euro întrun complex de acest fel în condițiile când șeptelul de animale scade, Alexandru Zolotco, administratorul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Didactică Experimentală Criuleni”, a spus, pentru ”E.C”:
”V-ați întrebat vre-o dată ce se face cu resturile animaliere de la fabricile de mezeluri, complexele animaliere, penele de la fabricile de păsări? Gropile Bekary sunt vechi și conținutul lor se surge în pământ, o parte sunt îngropate și iar devin dăunătoare mediului. Acum acestea vor fi prelucrate și transformate în biogaz, îngrășăminte minerale. Va fi un ajutor și pentru persoanele fizice, care din varii motive au pierdut o bovină sau cabalină, un porc și nu știu cum să scape de leșul respectiv, ca să nu fie amendați de ecologiști. După deschiderea fabricii vor putea suna la linia fierbinte, va veni operativ mașina, vor cântări animalul pentru a-i calcula gospodarului un anumit preț pentru acesta. Abatoarele, întreprinderile mari, însă vor plăti pentru evacuarea deșeurilor animaliere în bugetul raionului Criuleni, plus și impozitul reținut din salariul celor treizeci de angajați va veni tot în bugetul local. E un complex pentru toată țara. Vor fi trei puncte de colectare: Nord, Sud și Centru, cu prelucrarea centralizată la Criuleni. Acestea vor fi dotate cu mașini specializate, ca produsele să nu se altereze pe drum până ajung la prelucrare.”
Cât privește eventualul miros ce ar putea deranja orășenii, cum se întâmplă cu degajările de la gunoiștea Harunca, Alexandru Zolotco spune că inițial avea și el temeri, dar au dispărut, după ce a văzut cum funcționează o întreprindere similară în Uniunea Europeană:
”Am fost în Croația, în luna februarie, la o fabrică similară și am rămas surprins de organizarea fabricii respective (în imagine). E tot modern, totul e făcut pe bază de fibră de cocos. Am fost într-un oraș și la un punct de colectare, care are în vecinătate de 60 -100 metri case de locuit, și locatarii nu sunt deranjați. Este un iz ușor, dar nu deranjant cum vine de la Harunca. Dacă în Europa, la câte controale sunt și grijă pentru sănătatea oamenilor, se poate, cred că vom putea și noi. Cu atât mai mult că fabrica va fi în afara orașului, în preajma viilor Firmei agricole „Cricova” – zice Alexandru Zolotco.
Construcția unității de procesare a subproduselor de origine animală se pliază pe angajamentul asumat de Republica Moldova prin Acordul de asociere RM-UE privind cea de-a treia finanțare a Proiectului „Agricultura competitivă în Moldova” (MAC-P).
E. Motricală
