DubăsariEconomic

Sătenii semnează declarații, iar antreprenorul așteaptă executarea hotărârii judiciare

Peste 470 de semnături împotriva funcționării carierei situate la 1,25 km Nord-Est de s. Coșnița, r. Dubăsari, au adunat locuitorii din satele Coșnița și Pohrebea, ce formează aceeași comună.

Informația ne-a fost comunicată de către secretarul consiliului local Coșnița, Gheorghe Petică, în urma audierilor publice, de pe data de 18 mai 2023. Cei care au semnat în liste s-au declarat împotriva schimbării destinației a trei terenuri agricole cu suprafața totală de 6,5823 ha, în terenuri pentru exploatarea zăcământului de nisip-prundiș.
„Considerăm că dezvoltarea unei activități de extragere a mineralelor utile în această regiune va duce la  distrugerea drumurilor asfaltate și va afecta negativ pe viitor starea monumentului istoric din imediata vecinătate” – se arată în declarația semnată de către o parte din locuitorii comunei populate de peste 6 mii de locuitori.

Monument istoric se are în vedere o fortificație din în timpul celui de-al doilea război mondial, care a fost folosită drept adăpost pentru soldați în timpul operațiunii Iași-Chișinău, loc pe care sătenii îl numesc „la dzot”. Întăritura din beton armat până nu demult a găzduit și o placă comemorativă în memoria unui ostaș rus. Placa a fost demontată după ce a fost vandalizată în primăvara acestui an, fapt ce mai nu a cauzat un conflict diplomatic.

Monumentul istoric, pentru integritatea căruia sătenii își fac griji și au semnat o declarație precum că sunt împotriva exploatări carierei.

Demersul antreprenporului SRL „N. Gorgan”, care deține un contract cu Ministerul Agriculturii, datat cu 12 mai 2021, pentru atribuirea în folosință a sectorului de subsol din s. Coșnița pentru extragerea substanțelor minerale utile și care a cerut schimbarea destinației terenurilor (proprietate privată și parțial arendate de la alt  antreprenor), a fost discutat în câteva ședințe a consiliului local Coșnița, dar fiindcă consilierii nu au fost de acord să facă schimbul destinației, nu au emis nici o decizie pe marginea subiectului, faptul discuției fiind fixat doar în procesul verbal al ședințelor. Antreprenorul i-a acționat în judecată, în anul 2022, și instanța din Criuleni a obligat consiliul, prin hotărârea din 18 ianuarie 2023, să emită o decizie favorabilă antreprenorului, adică să decidă schimbarea destinației terenurilor.

La 22 mai, 2023, 14 consilieri din 15, s-au adunat la o ședință extraordinară în care au luat act de hotărârea Judecătoriei Criuleni. Cu 10 voturi „Pro” și 4 abțineri, consiliul a emis o decizie de a refuza schimbarea destinației celor trei terenuri.

Drept temei au indicat următoarea motivație: „… în dosarul prezentat de SRL „N. Gогgап” sunt atașate acte саrе nu corespund поrmеlоr legale, în саrе lipsesc semnătuгile реrsоапеlоr responsabile, inclusiv contractul de аrепdă саrе nu а fost înregistrat соrеsрuпzătоr, având în vеdеrе сă la ședințele Consiliului comunal Comunal din З1.0З.2022, 13.06.2022 și 05.10. 2022 nu а fost adoptată nici о decizie cu рrivirе la schimbarea categoriei de destinație а tеrепuгilоr cu numerele cadastrale(), exprimându-ne îпgrijоrаrеа că dezvoltarea activităților de ехtrаgеrе а miпеrаlеlоr utile îп această regiune va duce la distrugerea drumurilоr asfaltate și vor afecta negativ ре viitor starea monumentului istoric din imediata vecinitate, luând in сопsidеrаrе audierile publice din 18.05. 2023 în urmа сărоrа а fost semnată de locuitorii comunei Coșnița о declaralie ргiп саrе iși ехрrimă, fеrm, voința de а nu fi schimbată destinația tеrепurilоr agricole, ținând cont de avizul comisiei de specialitate, Consiliul comunei Coșnița… refuză schimbarea categoriei de destinație a terenurilor agricole cu suprafața totală 6,5823 ha”.

Primarul Alexei Gafeli ne-a informat că a sesizat poliția cu privire la decopertarea solului fertil, acțiune pe care antreprenorul urma să o întreprindă după ce consiliul local ar fi emis o decizie favorabilă de schimbare a  destinației. Primarul mai spune că deși este o exploatație minieră în preajma unui traseu, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a prezentat un aviz pentru activitatea carierei, deoarece ieșirea camioanelor de pe suprafața unde se extrag minerale utile nu se face direct pe traseul R-5, dar pe un drum local, după care pe traseul R-5. „Ei au delimitat intenționat o fâșie de teren aferentă traseului, ca să nu aibă nevoie de avize de la poliție și ASD. Dar noi am fost sesizați recent că era cât pe ce să se întâmple o tragedie, or, se ridică un nor mare de praf, când se începe exploatarea, care blochează vizibilitatea pentru șoferii ce iese de pe drumul local pe cel raional. Am solicitat Agenției Mediului să examineze repetat contractul semnat de antreprenor cu Ministerul Agriculturii în 2021, dar ei au declarat că este legal”- a mai precizat primarul pentru „Est-Curier”.

Cariera se exploatează în apropierea drumului R5.

Unii consilieri prezenți la ședință au fost sceptici și față de gradul de bonitate declarat al solului, care conform raportului pedologic anexat la cererea antreprenorului ar fi de 16 puncte. În cazul unei bonități mai mari, crește și mărimea plății compensatorii.
Victor Bulat, consilierul care a reprezentat consiliul în instanța de judecată, la întrebarea prin ce afectează această carieră viața satului, a spus că în 2-3 ani s-ar putea comuna să nu mai aibă drumuri. Un atu pe care îl are  antreprenorul ar fi banii lui pe contul primăriei, consideră Bulat, dar în opinia sa primăria ar trebui să-i restituie, or, sumă de 761 850 lei nu va acoperi prejudiciul cauzat infrastructurii rutiere a comunei, indiferent pe ce drum vor merge camioanele încărcate.
„Noi înțelegem că judecata ar putea anula refuzul nostru, dar în preambulul deciziei noi vom indica că la dosar au fost anexate acte fără semnături, nu a fost perfectat corespunzător, și bonitatea 16 la cernoziom tot ridică semne de întrebare” – spunea consiliera Lilia Cazac.

În replică, Dumitru Cebotari, administratorul SRL „N. Gorgan”, la solicitarea „Est-Curier”, a răspuns că întreprinderea dispune de toate actele permisive necesare pentru desfășurarea activității de extragere, iar proiectul ”Exploatarea și recultivarea zăcământului de nisip-prundiș „Coșnița” în perimetrul minier nr. 674 a fost elaborat chiar în temeiul certificatului de urbanism nr.36 eliberat de Primăria com. Coșnița la 02.09.2021. 

„Menționăm că proiectantul a ținut cont și de zona de protecție a drumului R5, care este în apropiere cu obiectul dat. Potrivit art. 4 a Legii Drumurilor nr.509 din 22.06.1995, drumul R5 face parte din categoria drumurilor  republicane, iar potrivit anexei nr.1 la Legea menționată, limitele zonei de protecţie a unui astfel de drum constituie 10 m, iar la proiectarea obiectului în cauză s-a asigurat o zonă de protecţie ce depășește 20 de m. Astfel, careva temeri privind afectarea drumului prin lucrările de exploatare a carierei au fost excluse.

Lucrările de exploatare se efectuează cu aplicarea tuturor normativelor în vigoare privind protecţia factorilor de mediu. Menţionăm că termenul planificat pentru exploatarea carierei nu trebuie să depășească 5-6 luni, reducând la maxim disconfortul și inconvenienţa pentru locuitorii din zonă. Țin să menţionez faptul că terenurile pe care se desfășoară activitatea de extragere ne aparțin cu drept de proprietate și folosință, iar zăcământul util ce ne-a fost atribuit, aparține Statului.

La moment terenurile unde se desfășoară activitatea de extragere sunt degradate, pantele abrupte, existente în urma extragerilor anterioare nelegitime, crează riscuri atât pentru sănătatea oamenilor cât și a animalelor, făcând imposibile careva activităţi agricole. Proiectul de recultivare a carierei prevede readucerea terenurilor la utilizarea agricolă.” – a răspuns Dumitru Cebotari.

Antreprenorul mai menționează că Judecătoria Criuleni a constatat ilegalitatea refuzurilor Consiliului local Coșnița și l-a obligat să emită decizia cu privire la schimbarea destinației terenurilor solicitate, hotărâre devenită definitivă la 11.04.2023, pusă în executare la 19.04.2023, dar că până în prezent pârâții o ignoră.

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Est Curier

Ziarul cu care stai de vorbă și în care poți avea încredere

Articole asemănătoare

Back to top button