CriuleniCulturalEst-Curier

Pecetea epidemiei, sau cultura online

La tradiţionala adunare de început de an, directorii instituţiilor publice de cultură din r. Criuleni – case şi cămine culturale și, mai nou – centre de cultură și tineret sau centre multifuncționale, s-au întrunit pentru a discuta cum au finisat anul 2020 şi ce au de făcut în 2021.

“Anul a fost dificil, ceva timp toată lumea a fost dezorientată, dacă mai putem lucra şi cum să o facem. Chiar şi aşa, o parte au lucrat încât le putem spune “bravo”! Dar, probabil, vom ”îmbrățișa” și în continuare online-ul” – zicea Aurelia Rotaru, specialistă în domeniu, referindu-se la activităţile zilnice, dar şi la festivalurile online, cum a fost primul din acest al – cel al obiceiurilor de iarnă.

IMG_0562

2020 a însemnat, pentru lucrătorii din cultură, să învețe a ține spectacole în săli goale, în fața dispozitivelor de filmat, apoi să își promoveze munca pe rețelele sociale din Internet. Mai mult, au fost chiar îndemnați să creeze așa numitele cărți de vizită a instituțiilor de cultură, care nu erau altceva decât filmulețe scurte de promovare a instituțiilor pentru care lucrează. Și concursurile, și festivalurile, tot virtuale au fost.

Pentru că au făcut față exigențelor și au delectat spectatorul promovânduse pe Facebook și Youtube, pentru primul festival tradițional al anului – cel al colindelor și al obiceiurilor de iarnă, de diplome s-au învrednicit formațiile ”Băștinașii” condusă de Lidia Stăvilă, și formația ”Dor” condusă de Ana Mamolea, ambele colective din com. Hârtopul-Mare; ”Șoimanii” din s. Ratuș, director Ion Chircu; formația folclorică ”Șezătoarea” Criuleni, conducătoare Elena Sclifos. Cele mai multe vizualizări online a adunat corul ”Balada” din Măgdăcești, însuflețit frumos de Diana Maxim, care, la fel, a fost menționat cu diploma consiliului raional. Au fost la înălțimea așteptărilor juriului formațiile folclorice ”Răzășeana” condusă de Ludmila Cantaragiu din Drăsliceni, ”Sânzâienele” din Hrușova, colectivul ”Iana” din Zăicana, precum și colectivele artistice care activează la Centrul de cultură Dubăsarii Vechi și la Centrul de cultură și tineret Boșcana, și altele.

IMG_0568

 

Pentru anul 2021 activitățile culturale au fost planificate identic cu anul 2020. Așa, festivalul pascal s-a oferit să-l găzduiască casa de cultură din Cruglic.

Directorul acesteia, Gheorghe Bocan, le-a amintit colegilor că ediția din 2020, care era una jubiliară – a 20-a, urma să aibă loc la Cruglic, dar activitățile au fost date peste cap de epidemie, așa că a insistat, dacă se vor ridica restricțiile, să revină în satul din care a pornit.

La fel în aer liber, ca și cel pascal, se anunță a doua ediție a festivalului ”Leagănul copilăriei”, planificat la Criuleni pentru 1 iunie, iar festivalul dedicat lui Ștefan-cel-Mare, organizat în iulie, s-ar putea să fie la Cimișeni, dacă acceptă primăria, la fel, în cadru natural.

”Ne dorim să fie nu doar festivaluri, dar festivaluri-concurs, care să fie susținute de premii bănești pentru învingători. Ar fi un bun stimulent, or, de diplome nu ducem lipsă” – a lansat o doleanță Ion Chircu, directorul casei de cultură din Ratuș. Apropo, dumnealui a ridicat și problema costurilor exagerate, conform devizelor de cheltuieli ticluite de specialiști, a celor mai minore reparații la clădirile pe care le administrează.

”Avem de strâns niște cuie la acoperișul de țiglă, o lucrare de nimic, dar care conform devizului, necesită 28 de mii de lei. De unde așa bani, că nu-i are primăria?” – descria directorul o situația concretă. Tot dumnealui a lansat propunerea ca angajații din cultură să fie instruiți în scrierea proiectelor, or, toată lumea spune ”proiecte”, dar cum să le atragă, mai puțini cunosc.

Valentina Bobeico, șefa secției, însă, le-a spus că proiecte pentru reconstrucție sau reparație, nu prea pot fi accesate, din granturi, mai cu seamă pentru casele de cultură. În schimb ar fi mai ușor pentru acele instituții care, prin deciziile consiliilor locale, și-au schimbat statutul din case de cultură sau cămine culturale în centre multifuncționale sau centre de cultură și tineret.

Pentru așa instituții donatorii pot oferi granturi, dar mai mult pentru organizarea activităților penru diverse grupuri de cetățeni, și mai puțin pentru reparații. Laude au primit angajații din domeniu și de la președintele raionului, Pavel Spînu, care le-a promis să includă în planul de dezvoltare strategică a raionului pe anii 2021-2025 toate reparațiile de care au nevoie instituțiile de cultură, și să le realizeze după posibilitățile financiare de care dispune raionul.

S. Cernov

Citește mai mult

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Est Curier

Ziarul cu care stai de vorbă și în care poți avea încredere.

Articole asemănătoare

Back to top button