Fiodor Grati din Hârtopul-Mic, de pe str. Livezilor, a observat luna trecută că un pilon din lemn pe suport de beton, pentru liniile telefonice, i-a fost instalat în coasta gospodăriei sale direct sub crengile unui nuc, coroana rotată a căruia dă peste gard vreo doi metri. Bărbatul susține că nu era acasă când întreprinderea care l-a instalat și-a făcut lucrarea și se întreabă nedumerit de ce nu l-au pus ”la doi metri mai la vale”, ca să nu fie obligat mai târziu să-și ciopârțească copacul, care-i ține umbră peste toată ograda și îl îndestulează cu câțiva saci de nuci în fiecare an.
”Nu am văzut cine concret a pus pilonul, că nu eram acasă, să fi fost luna trecută, dar acuș vor începe a tăia din crengile copacului, ca să-și protejeze firele! Copacul este foarte bătrân. Eu mi-am făcut casa în sotele bunelului în 1974, iar bunelul era născut în anul 1905. Păi, bunelul spunea că acest copac făcea era deja mare când a devenit conștient! Socotiți că are cel puțin 120 de ani! Acum, odată ce au instalat stâlpul, îmi vor cere să-i tai crengile, dar eu nu vreau! Ce era dacă-l puneau la doi metri mai la vale? Cu atât mai mult că de la pilonul de la colțul străzii până la colțul gardului sunt 72 de metri, și, din câte știu, pilonii se pun la 50 de metri unul de altul!”, spune stăpânul nucului.
Fiodor Grati susține că nu i-a cerut deocamdată nimeni să reteze crengile copacului dar ”am văzut ce fac în sat!”, cu referire la echipele de muncitori care se deplasează prin sate și taie din copacii de pe domeniile public și privat pentru a proteja firele.
Andrei Țepordei, șef serviciu dezvoltare și evidență rețele a companiei ”Moldtelecom”, solicitat de ”Est-Curier” să explice modul în care se alege locul pentru amplasarea pilonilor și cum în general pot fi evitate neplăcerile cauzate cetățenilor de faptul că li se taie crengile pomilor, sau ce să facă cetățeanul nemulțumit, a spus următoarele:
”Compania are un plan de dezvoltare, iar proiectul se face în baza acestui plan. Proiectul coordonat servește ca document pentru construcția rețelelor respective. În primil rând, toate proiectele se coordonează cu primăriile. Primăria trebuie cel puțin să cunoască care e situația pe teritoriul public. În al doilea rând, proiectele se coordonează cu toți furnizorii de servicii. Cablurile de telecomunicații nu trebuie să fie sub cablurile electrice, este o regulă în protecția muncii, că dacă se ridică sus pe pilon, muncitorul să nu fie electrocutat. Cu crengile, iarăși, nu văd o problemă mare, pentru că șefii secțiilor de exploatare din teritorii se adresează către primării sau spațiile verzi, primesc autorizație, compania achită un tarif conform
regulamentului intern al spațiilor verzi și crengile sunt tăiate ca să nu deterioreze cablurile. E cam aceeași situație, dacă nu greșesc, la celelalte companii. Tăierea crengilor este autorizată, coordonată cu primăriile locale și întreprinderile municipale locale. Amplasarea pilonilor este coordonată cu primăria. Proiectul de amplasare este verificat de către verificator. Între pilonii de telefonie distanța admisă este de maxim 50 de m. Distanța poate fi și micșorată, dar orice loc de amplasare a pilonului este coordonat cu primăria. Dacă un cetățean este nemulțumit de amplasarea pilonului, se practică în felul următor: cetățeanul transmite o cerere pe adresa Moldtelecom, se poate și prin poșta electronică, cererea este înregistrată, se transmnite către secția supraveghere tehnică și muncitorii ies în teren și deja verifică dacă locul amplasării corespunde cu documentația tehnică. Se întâmplă cazuri când și proprietarii ies după liniile roșii, adică peste cele admise de cadastru. Lumea la noi încă mai încalcă, mai pun garduri, gardul nu se mișcă… Mai este și relieful străzii luat în calcul, or, uneori nu este posibil de a pune pilonii la distanța mică, la 50 de m. Cât privește mutarea pilonului ”mai la vale sau mai la deal”, închipuiți-vă că Dvs procurați mâine lotul respectiv de la persoana dată și nu vă satisface pilonul. Dvs începeți a căuta cât de legitim stă pilonul cu ”doi metri mai la vale”. Ridicăm proiectul, documentația de execuție și pilonul se dovedește că nu stă conform proiectului. Compania care a proiectat iese de vină și cea care a construit s-a abătut de la proiect, compania va fi obligată să mute pilonul respectiv. Dacă pilonul este instalat neconform din cauza persoanei fizice, atunci strămutarea se face din contul lui.”
Primara de Hârtopul Mare, Eugenia Anghelici, confirmă că dumneaei a avizat proiectul, dar că avizarea nu presupune că este verificată amplasarea fiecărui pilon.
Vasile Gîrbea, președintele Asociației primarilor din r. Criuleni, primarul com. Pașcani, întrebat dacă se discută între primari problema amplasării pilonilor și tăierile crengilor și dacă este asta o probemă, a spus că situațiile neplăcute sunt mai degrabă create de cetățeni, decât de companiile prestatoare de servicii.
”Eu le spun cetățenilor, că un pom de nuc se plantează la distanță de cel puțin 5 m de gard, un pom de alt fel, chiar și decorativ cum e tuia – la 2-3 m, așa că să nu iasă crengile peste gard. Dacă oamenii ar respecta aceste norme, nu ar fi probleme. Primarii autorizează amplasarea pilonilor, în funcție de lățimea drumului, pe domeniul public, la distanța de la 20 la 60 cm de gard. Când se stinge lumina de la primul vânt, pe cetățean nu-l interesează de ce s-a stins, și nici pe furnizor nu-l interesează copacul, ci integritatea firelor” – explică Vasile Gîrbea.
S. Cernov
În imagine: nucul secular, pilonul înfipt sub crengi și Fiodor Grati
