Şedinţa ordinară a Consiliului Orăşenesc Criuleni a avut loc pe data de 17 decembrie şi a avut 24 de subiecte pe ordinea de zi, inclusiv aprobarea bugetului pentru anul 2020.
La şedinţă s-au prezentat 15 consilieri din 17, iar preşedinte al şedinţei a fost ales Vitalie Onişciuc. În debutul şedinţei, la propuneri, consilierul Veaceslav Vatamaniuc a propus amânarea acesteia cu câteva zile, din motivul că a primit proiectele deciziilor şi anexele doar în ajunul şedinţei şi n-ar fi avut suficient timp pentru a examina ceea ce urmau să voteze. Propunerea sa a întrunit doar cinci voturi, aşa că şedinţa a continuat. Primarul Mihail Sclifos a atenţionat angajaţii primăriei, ca data viitoare să aibă grijă ca proiectele deciziilor să ajungă la consilieri cu cel puţin o săptămână până la data şedinţei, iar întrunirile comisiilor a propus să fie, la fel, organizate cu o zi înainte de şedinţă, după orele de lucru, când vor avea timp suficient să discute fiecare proiect. Chiar dacă au stabilit să acorde unui proiect până la 15 min, aleşii n-au ţinut mereu cont de regulamentul agreat, şi şedinţa a durat timp de 4,5 ore, deviind adesea de la subiecte.
Bugetul 2020 – mai mare cu 4 mln decât cel din anul 2019
Larisa Istrati, contabilă-şefă, a informat că bugetul calculat pentru 2020 al or. Criuleni, egal la venituri şi cheltuieli, este de 20 mln 736,7 mii lei. Bugetul a fost elaborat în baza particularităţilor recomandate de Ministerul Finanţelor, la data de 4 noiembrie, adică de la guvernul precedent, a informat contabila-şefă. O noutate ar fi ca defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice să vină în bugetul primăriei oraşului Criuleni în proporţie de 50%, comparativ cu 20 %, cât a fost până acum. Această schimbare va aduce bugetului oraşului o creştere de 4 mln de lei la venituri proprii. Celelalte surse de venituri sunt aceleaşi ca şi în anul precedent (peste 2 mln lei adunate din impozitul funciar, pe proprietate, taxe locale). O majorare de salarii, inclusiv cu schimbarea clasei de salarizare, în temeiul Legii 270, reflectată în bugetul pentru anul viitor, se prevede la specialiștii directori de instituţii de învăţământ, custode, bicliotecari, muzeografi, dădacă, lucrător social, bucătari şi primari. Ceilalţi angajaţi bugetari vor primi salarii de la valori de referinţă majorate ușor: 1650 de lei faţă de 1500 lei, cât a fost până în prezent) 1750 (în loc de 1600 – cadrele didactice), şi 1900 în loc de 1800 de lei (directorii de instituţii de învăţământ). Mai mulți bani vor fi alocați la anul și pentru iluminatul stradal – 1 mln 200 mii lei, dintre care 540 mii – pentru extinderea rețelelor.
”Cenușăreasa” bugetului rămâne a fi cultura
O oră întreagă a luat discuția despre cererea directorului Muzeului de Istorie și Etnografie Criuleni, Vladimir Paladi, care a cerut revenirea la vechile state pe personal, adică 5 unități. Bugetul muzeului pentru 2019 a fost de 271 mii, iar revenirea la 8 ore de munca pentru cei cinci angajați ar însemna creșterea cheltuielilor la 342,9, mii lei în 2020. Paladii a explicat consilierilor, că a acceptat reducerea zilei de muncă a personalului muzeului de la 8 la 6 ore la finele anului 2018 în legătură cu faptul, că Guvernul Filip, aplicând legea 270 din noiembrie 2018, nu a planificat și acoperire financiară pentru majorările salariilor bugetarilor, așa că primăriile s-au asigurat cum au putut că vor avea bani pentru salariile bugetarilor. Atunci funcții au fost reduse la cele două grădinițe, la bilbiotecă, iar la muzeu s-a recurs la reducerea numărului orelor de muncă, ca să nu trimită personalul în concedii forțate. Consilierii însă au menținut prin votul lor regimul de muncă de 6 ore și finanțarea a 3.75 unități pentru muzeu. Nici cerințele directoarei Școlii de Arte, Natalia Dimitrașco, n-au fost acceptate. Dânsa a cerut introducerea unității de șef de studii, regizor de sunete. Bugetul orașului a fost aprobat cu nouă voturi ”pro” și 6 abțineri.
Apropo, subiectul funcțiilor de la Muzeu a fost discutat în ajun și la consultările publice, la care nu a participat nici un consilier, ci doar angajații primăriei și doi cetățeni interesați. Propunerile lui Vladimir Paladi, enunțate la consultările publice, nu au fost luate în considerare.
S. Cernov
