Pe data de 6 august, 2019, locuitorii comunei Răculeşti, au avut posibilitatea să se informeze despre cum pot recunoaşte şi cum pot evita „intoxicarea”cu falsuri mediatice, promovate în spaţiul public de către unele medii de informare în masă, şi să înţeleagă, cum şi de ce o fac acestea.
La întrunirea publică organizată în cadrul Campaniei împotriva informaţiei false şi tendenţioase cu denumirea „STOP-FALS”, bălăşeştenii şi răculeştenii au aflat de la experţii media Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independende (API) şi Lilia Zaharia, coordonatoarea proiectului STOP FALS din cadrul API, că, în special, manipularea prin mijloacele mass-media au scopul de a discredita anumite persoane, nu nepărat doar politicieni. Experţii au spus, că manipularea se realizează prin utilizarea diverselor tehnici: manipulare grafică, prin imagini, prin prezentarea selectivă sau unilaterală a informaţiei, prin exacerbare/exagerare sau, cum se spune în popor, prin „a face din ţânţar armăsar”. Manipulare poate fi considerată şi generalizarea (când un titlu afirmă ceva negativ despre „toţi moldovenii”), sau scoaterea din context şi difuzarea unor părţi din citate, care convin situaţiei, şi orientării sau patronului canalului de presă.
Exemplificând cele spuse, Petru Macovei a relatat cum s-a făcut manipularea opiniei publice atunci când anumite media au relatat despre expulzarea cetăţenilor turci, iar ca să justifice întrun anumit fel acţiunile, despre care CEDO a spus mai târziu că au fost ilegale, canalele care aparţin oamenilor puterii de atunci au inventat o ştire, precum că „islamişti care ar avea legătură cu cei şapte profesori”, ar fi ameninţat cu moartea copiii diplomaţilor moldoveni acreditaţi în Germania. Ştirea a fost difuzată la fiecare 30 de minute, exploatându-se emoţiile celor care au consumat-o, or, acesta este şi un exemplu de propagandă, spunea Petru Macovei, iar acţiunea are şi o definiţie: activitate sistematică de transmitere, promovare sau răspândire a unor doctrine. Propaganda exploatează fricile oamenilor: frica de boli, de război, de invazii, de „sirieni”/ imigranţi, furie, compaciune, resentimente faţă de trecut sau frică de viitor, etc.
Despre etichetarea anumitor oameni (atribuirea de porecle), ceea ce nu este etic, la fel s-a discutat, iar participanţii care au ghicit persoana căreia în mass-media i se atribuia o etichetă anume, au fost premiaţi cu câte o cană cu logoul campaniei Stop Fals. Elena a ghicit cine este etichetat în anumite ştiri „raiderul nr. 1 din CSI”, Diana a ghicit cui i se atribuie eticheta de „balabol”, iar Mariana şi-a amintit cine este „avocata diavolului”.
Jurnalista Lilia Zaharia a vorbit despre campania Stop-Fals, despre pagina web a campaniei www.stopfals.md, despre „legendele” care apar preponderent în alegeri şi care reapar ori de câte ori e nevoie de a sustrage atenţia publicului de la alte subiecte fierbinţi ale zilei. „Fiecare dintre cei prezenţi în sală aveţi conturi pe reţelele de socializare, aveţi şi o listă cu vreo 300 de prieteni. Deseori vi se întâmplă să vedeţi un titlu şocant şi atunci când clicaţi pe el, vi se cere mai intâi să distribuiţi, ca să puteţi citi. De exemplu, că a murit Fuego sau Zinaida Julea. Dacă distribuiţi, nu faceţi altceva decât să „intoxicaţi” pe toţi prietenii din lista dumneavoastră cu o ştire falsă. Sfatul meu este să puneti titlul respectiv la căutare pe Google şi să vedeţi, dacă mai apare în alte media, pe alte saituri, şi să vă faceţi o concluzie, despre veridicitatea informaţiei”, spunea Lilia Zaharia.
„Eu şi aşa multe lucruri le puneam la îndoială, dar după întâlnirea de azi, o să fiu şi mai critică faţă de tot ce am citit sau am văzut la telefizor”, a spus dna Angela, una dintre participantele la înâlnire.
Locuitorii comunei, care au alocat două ore din timpul lor pentru informare, au primit din partea organizatorilor câte un tricou cu logoul campaniei şi materiale informative tipărite.
S. Cernov
