Avalanșa de știri false din ultima perioadă este tot mai greu de controlat, iar în perioade dificile precum pandemia de coronavirus sau în campanii electorale, oamenii sunt mai vulnerabili informațional. Din cauza unei gândiri critice neantrenate, publicul continuă să citească și să creadă în știrile false, promovându-le pe rețelele sociale, contribuind astfel și mai mult la intoxicarea mediului on-line. Pedagogii și experții media sunt de părere că gândirea critică trebuie formată în familie și în școală, astfel ca elevul să devină un consumator care știe să analizeze informația, iar când va ajunge față în față cu buletinul de vot, opțiunea sa politică să fie conștientă și bine argumentată.
Anastasia Zavadovschi este elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din municipiul Bălți. Începând cu acest an, ea a început să studieze disciplina opțională „Educația pentru media” care o ajută să înțeleagă mai bine cum funcționează platformele mediatice și care sunt elementele unei dezinformări. „Acum suntem inundați de informații din toate părțile, iar noi, liceenii, nu știm care informație este adevărată și care nu. La lecții, învățăm să facem deosebirea dintre o știre falsă și una adevărată după anumite criterii. Am învățat și despre pluralismul de idei, o noțiune nouă și necunoscută pentru mine. Este un curs eficient pentru elevi, mai ales că suntem prezenți în mediul on-line, unde fluxul de informații este foarte mare. Eu cred că, dacă vom dezvolta gândirea critică, vom ști să filtrăm această informație și nu vom fi atât de ușor manipulați cu știri false”, spune Anastasia.
Educând elevii, sunt educați și părinții
Irina Mutruc, profesoară de limbile franceză și engleză din cadrul aceleiaşi instituții de învățământ, este de aceeași părere. Din acest an, ea predă și disciplina „Educația pentru media”, deoarece vrea să ajute la dezvoltarea gândirii criticii a elevilor. „Sunt convinsă că acesta ar trebui să fie unul din obiectivele fiecărui cadru didactic. Elevii sunt personalități în devenire, iar menirea noastră este de a educa oameni liberi, capabili de a-și exprima opinia, dar și de a o argumenta, de a asimila informația, dar și de a o analiza, selecta. În plus, prin intermediul elevilor, am putea obține, indirect, și o schimbare în gândirea părinților”, spune profesoara. Ea a remarcat că elevii au devenit mai responsabili și filtrează informația pe care o postează pe rețelele sociale: „Unii și-au revăzut profilul pe rețele și au mai exclus unele lucruri de acolo, ei pun la îndoială informația și încearcă s-o verifice”.
Elevii de azi sunt alegătorii de mâine și cei care vor schimba societatea
Elevii de azi sunt alegătorii de mâine, iar alegătorii trebuie să învețe a discerne grâul de neghină. „Unica sursă de informare pentru mulți oameni rămâne a fi mass-media. Având o viziune critică față de ceea ce se publică cu referire la alegeri, consultând mai multe surse de informații, elevii pot afla mai multe despre un candidat sau altul. Doar prin analiza informațiilor ei își pot crea o viziune clară și reală despre ce se întâmplă în societate și cât de importantă este participarea la vot. Iată de ce trebuie să dezvoltăm la elevi capacitățile de analiză critică a informației, ca să-i pregătim să fie membri activi ai societății”, conchide Irina Mutruc.
Experta media Aneta Gonța este convinsă că dezvoltarea gândirii critice la elevi va forma generațiide tineri capabili să analizeze și să conștientizeze pericolul dezinformării. „Suntem de-a dreptul invadați de o avalanșă adesea greu controlabilă de știri senzaționale. Toți suntem expuși riscului de a cădea în capcana celor care dezinformează, dar nu toți știm să ne protejăm, să ocolim această capcană. Acum, educația pentru media poate face diferența dintre un om care consumă inconștient tot ce-i apare în fluxul de informații pe rețelele sociale sau pe site-uri dubioase la care îl trimit titlurile-bombă, și unul care va medita înainte de a citi sau distribui orice pe Internet. Pandemia de coronavirus a confirmat că oamenii sunt vulnerabili la subiecte legate de valorile, obiceiurile sau credințele lor, iar cei care răspândesc falsurile anume pe asta mizează – pe frică și pe subconștientul care, în special sub presiune, acceptă cu ușurință până și cele mai incredibile teorii conspiraționiste sau fabule despre pâine gratuită pentru pensionari și cipuri implantate sub piele”, spune experta, concluzionând că tinerii care verifică informațiile înainte de a le distribui pot fi buni exemple de schimbare și în comunitatea lor și în țară.
Conform datelor Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, obiectul opțional „Educația pentru media”este predat elevilor din clasele primare, gimnaziale și liceale din 65 de școli cu predare în limbile română şi rusă.
Articol publicat în cadrul proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul populației rurale, elevilor și viitorilor profesori”, implementat de Asociația Presei Independente și finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.
Mariana Jacot
