Nemişcaţi rămân doar pilonii învăţământului, nu şi timpurile

 Conferinţa plenară a pedagogilor din raionul Criuleni, care s-a desfăşurat pe 24 august, 2016, a avut şi în acest an genericul «Acces, relevanţă, calitate în educaţie – competenţe pentru prezent şi viitor».

Până la ziua respectivă, profesorii şi educatorii au lucrat în ateliere şi au elaborat obiectivele pentru următorul an de studii şi căile de realizare ale acestora, iar la plenară, au prezentat rezultatul muncii lor.

Copii puţini – ore mai puţine

Raportul de activitate al Direcţiei Educaţie Criuleni l-a prezentat şeful acesteia, Vladimir Soltanici, care a subliniat, că nu agreează noţiunea de «servicii educaţionale», utilizată tot mai des în mediul funcţionarilor. «Noi nu prestăm servicii. Noi nu pregătim doar copiii pentru viaţă, noi ne trăim viaţa alături de ei!», spunea Soltanici, menţionând, printre altele, că nemişcaţi au rămas doar pilonii învăţământului – elevii, cadrele didactrice şi baza materială, iar timpurile se schimbă mereu şi vertiginos. Numărul de copii în raionul Criuleni a scăzut simţitor: de la cca 14 mii de elevi în anul 2003 la 7456 de elevi în 2016, media de elevi într-o clasă ajungând la aproximativ 21. Din cauza numărului mic de elevi, în acest an liceul din Măşcăuţi se transformă în gimnaziu, iar doritorii din acest sat de a studia în ciclul liceal vor trebui să ajungă la liceul din Criuleni. Apropo, în anul trecut de studii în raionul Criuleni s-au cheltuit 368 de mii de lei pentru transportarea elevilor la şcoli din afara localităţii lor. Optimizarea reţelei şcolare rămâne o sarcină pentru învăţământul naţional, însă, subiectul, în opinia lui Soltanici, pe alocuri este exploatat politic excesiv. Ca urmare a numărului de copii în scădere, o parte din personal (cca 38% din numărul total de 584) este angajat cu normă didactică redusă, mai sunt chemaţi la datorie 111 profesorii şi învăţătorii din rândurile pensionarilor, cadre didactice tinere – sunt 26 la număr. Pozitiv e că toţi specialiştii de clasele primare au studii speciale şi superioare, şi domeniul  nu cunoaşte fluctuaţii de cadre. Peste 90 de profesori cumulează orele în diferite instituţii. 12 tineri specialişti sunt aşteptaţi în şcolile din raionul Criuleni la începutul acestui an de studii.

Galina Cozic, lider sindical al profesorilor din raionul Criuleni, a amintit că 5,5 mln lei, surse economisite de şcolile din raionul Criuleni în anul precedent de studii, nu au putut fi valorificate în interesul elevilor, banii numărându-se restanţe ale bugetului de stat faţă de instituţiile de învăţământ, şi s-a folosit de prezenţa vice-ministrei educaţiei, Elena Cernei, ca să amintească guvernanţilor că şcolile au nevoie de aceste surse. Alte 3.5 mln lei au fost blocaţi de Ministerul Finanţelor, a spus preşedintele raionului, şi deşi au fost planificate să fie folosite, încă nu au ajuns în şcoli. «Societatea ne cere rezultate, dar de colo ne taie transferurile» – constata şeful Direcţiei Educaţie.

Profesorii îşi doresc schimbări şi un cod de etică al elevului

img_1781

Prezentând lucrul atelierului, Anastasia Barbacaru, director adjunct la liceul Mălăieşti, spunea că e foarte importantă motivarea cadrelor didactice pentru formare şi perfecţionare, şi că formarea curentă a angajaţilor ar trebui să fie un scop asumat şi de instituţie, inclusiv, şi financiar. Liliana Lupaşcu, director adjunct pe educaţie la Liceul din Măgdăceşti a vorbit despre provocările diriginţilor de a face faţă implicării solicitante în viaţa copiilor, cu remunerearea mică pentru acest lucru migălos, în condiţiile în care funcţia educaţională a familiei s-a diminuat foarte mult, din cauza nivelului înalt de migraţie a populaţiei. Angela Carţîn, directoarea instituţiei de la Măşcăuţi, a menţionat că este nevoie de mai multe surse materiale pentru alimentarea copiilor, pentru dotarea şcolilor, dar şi ar fi nevoie de un cod de etică pentru părinţi şi elevi, nu doar pentru profesori. Afirmaţia a fost susţinută prin aplauze de către cei prezenţi în sală. Elena Boaghe, profesoară la gimnaziul Ratuş, a voprbit despre valofrificarea şi aplicarea tehnologiilor moderne în educaţie şi despre educaţia cu accent pe particularităţile de dezvoltare a fiecărui elev. Galina Cozic a chemat colegii să militeze pentru schimbarea atitudinii faţă de şcoală şi învăţător şi să o facă, fortificând sindicatul de ramură. Ana Novic, directoarea liceului din Cruleni, a spus că managerii şcolari au grijă ca colectivele didactice să asigure respectarea principalei cerinţe a societăţii faţă de şcoală – calitatea studiilor, dar că sunt nevoiţi să aplice un curriculum supra-încărcat la unele discipline, deşi de mulţi ani se discută despre descongestionarea acestuia. La examenul de istorie s-a intervenit pe ultima sută de metri în programa de examen, fapt ce i-a nemulţumit pe profesori, creând incertitudine în rândurile elevilor. Ana Novic a amintit şi despre pretinsa autonomie financiară a instituţiilor de învăţământ, rămasă doar declarativă, şi imposibilitatea de a planifica strtategic şi a dezvolta instituţiile în conformitate cu planuirile de perspectivă. 

Vocea autorităţilor vs vocea tinerilor 

Preşedintele raionului, Iurie  Andriuţa, a remarcat în discursul său valoarea efortului pedagogilor în instruirea elevilor,  faptul că aceştia oferă studii de calitate, dovadă fiind şi rezultatele academice, participarea la olimpiade a elevilor din raion. Trist, însă, în opinia lui Andriuţă, este  faptul, că aceştia tot mai rar aleg să rămână în ţara lor. “Noi pregătim discipoli, care se regăsesc mai apoi în economiile altor ţări”, a spus Andruiţa, şi a îndemnat profesorii vă caute pârghii de a motiva elevii să se afirme în ţara lor de baştină.

img_1788

Conferinţa a fost încheiată de către Petru Guzun, elev în Măgdăceşti, cl. XII, care a remarcat necesitatea schimbărilor în sistemul educaţional al RM, a schimbărilor radicale, dar a mai spus că nu este de acord cu unele discipline “opţionale-obligtorii”, spre exemplu, disciplina “Citind, învăţ să fiu”. «Stimaţi pedagogi, noi la toate obiectele citim şi învăţăm să fim – matematicieni, să fim chimişti, etc. Recunoaştem că avem nevoie de o pregătire generală, dar de ce nu mi se permite să studiez patru obiecte aprofundat – de exemplu, patru ore de germană trei de română, iar colegului meu – patru ore de matematică şi fizică pe zi, şi atunci, în viaţa noastră de specialişti maturi, ne vom completa perfect? Mie personal camerele de luat vederi nu-mi provoacă nici un disconfort. Dar temele care stau la baza subiectelor de examen trebuie să reflecte şi interesul nostru, şi realităţile social-economice a ţării noastre”, spunea elevul, care şi-a exprimat dorinţa de a-şi crea un viitor în ţară, pe care şi-o doreşte prosperă. “Mesajul meu ar fi: ajutaţi-mă azi pe mine în persoană, generaţia mea, semenii mei să învăţăm o gamă cât mai largă de profesii şi meserii, şi atunci tinerii vor rămâne acasă, în siguranţă, vor crea bunăstarea, vor avea drepturi şi responsabilităţi, aşa cum îi stă bine unui stat la cei 25 de ani de independenţă!”.

S. Cernov

În imagini: participanţii la conferinţă

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *