Granturi pentru fermierii care-şi doresc un bazin pentru irigarea câmpurilor

Pe data de 22 august, specialiştii din cadrul oficiului din Moldova a PNUD (Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), s-au deplasat la Criuleni pentru a explica persoanelor interesate prevederile unui nou apel de granturi destinate creării bazinelor de acumulare a apei din precipitaţii.

IMG_5076

Mihai Ojog, coordonatorul proiectului, a informat persoanele interesate, inclusiv primari, fermieri, ingineri cadastrali, că sunt incluşi în acest proiect raionul Criuleni, alături de Hânceşti, Ungheni, Leova şi Cantemir. Donatorul – Austria Development Cooperation, va finanţa construcţia sau reconstrucţia a 15 bazine în cele cinci raioane, adică, la modul ideal, câte trei în fiecare raion, destinate captării apei din precipitaţii şi din topirea zăpezii. Bazinele de acumulare vor trebui să fie sursă de irigare pentru culturile cu valoare adăugată. Fermierii care vor fi selectaţi vor beneficia de granturi în sumă de până la 30 mii dolari SUA, iar contribuţia proprie a fermierului va trebui să fie nu mai mică de 20% din suma grantului. Drept contribuţie finanţatorii vor accepta mijloace financiare, sisteme de irigare prin picurare, pompe, sistem de alimentare cu energie electrică, baterii solare, un drum de acces, adică orice altă investiţie recentă suportată de potenţialul beneficiar, care are menirea să-i facă investiţia mai profitabilă.

Propunerile de proiect sunt aşteptate de la beneficiari în termen de 14 zile de la data când s-a făcut prezentarea la Criuleni (adică, aproximativ, 6 septembrie). Ulterior, toate propunerile vor fi studiate, expertizate de către specialişti hidrologi, meteorologi, ingineri-geologi, care vor verifica situaţia în teren. O condiţie obligatorie este ca aplicantul să fie înregistrat legal în calitate de gospodărie ţărănească, SRL, întreprindere individuală, asociaţie (nu persoană fizică şi nu autoritate publică), bonitatea solului care urmează să fe irigat să nu fie mai mică de 50 de puncte. După toate calculele se va trece la proiectarea construcţiei sau reconstrucţiei, beneficiarul selectat va primi grantul, va urma obţinerea autorizaţiilor necesare, iar când toate documentele vor fi gata, o companie de construcţii va realiza proiectul. Şanse mai mari vor avea fermierii care exploatează terenuri amplasate în locuri care oferă cele mai bune condiţii pentru captarea apei din precipitaţii, iar bazinul creat nu trebui să se afle în imediata apropiere de alte surse de apă. Începând cu vara anului 2020 iazurile ar trebui să fie date în exploatare, a descris Mihai Ojog procedura. Trainerii au explicat punct cu punct formularul de aplicare, care, împeună cu anexele necesare, fermierii îl pot expedia pe adresa electronică cristina.cotofana@undp.org, sau le pot prezenta personal sau prin poştă la oficiul UNDP de la Chişinău.

Colega sa, Tatiana Crăciun, specialistă în mobilizare comunitară, a informat că în comunităţile beneficiare de proiect vor trebui să fie constituite şi Grupuri de Iniţiativă locală, care să se implice în promovarea la nivel local a proiectului. În componenţa grupului, care nu va avea personalitate juridică, vor fi incluşi exponenţi ai APL, fermieri, ONG-uri locale, utilizatori de apă pentru irigare, activează cu suportul consultanţilor PNUD Moldova. Scopul principal al grupului de iniţiativă ar fi asigurarea participării cetăţenilor în procesul de consultare, evaluare şi implementare a proiectului.

„Crearea unor asemenea bazine ar trebui să fie o politică de stat, e necesitate mare, or, dacă nu se face nimic, în doi-trei ani pierdem agricultura. Am calculat că o asemenea investiţie depăşeşete 2 mln de lei, şi nu fiecare agent economic are acum la dispoziţie aşa bani, ca să facă sau să curăţe un iaz “- consideră Nicolae Sprîncean, fermier din Hârtopul-Mare, care salută proiectul dat şi intenţionează să aplice. Fermierul spune că, pe lângă cerealele pe care le cultivă pe suprafeţe extinse, cândva a mai fost şi unul dintre cei mai mari producători de seminţe de roşii din raion, dar din lipsa posibilităţilor de irigare, a abandonat această afacere. Dacă ar avea apă, ar reveni la cultivarea legumelor.

PNUD bazine

Bazin artificial. Sursa foto: www.md.undp.org

 

Vasile Terenti, specialist în cadrul serviciului funciar al Consiliului raional Criuleni, consideră crearea bazinelor drept o idee bună. „Dacă va porni unul şi va avea rezultat, se vor trezi şi ceilalţi. Pentru construit, da, sunt puţini bani, dar pentru reabilitat cred că sunt suficienţi”, a adăugat funcţionarul.

Cei prezenţi la întrunirea cu reprezentanţii PNUD au precizat că asemenea experienţe sunt în foarte multe ţări cu clima asemănătoare cu a Moldovei, sau chiar mai secetoasă. Primarul de la Izbişte, Ion Plămădeală, a invocat experienţa Australiei, iar fermierul Nicolae Sprîncean a spus că a făcut cunoştinţă cu asemenea practici şi în România, şi în Italia. În Italia, potrivit fermierului, apa adunată din precipitaţii şi nefolosită la timp, este chiar prelucrată şi filtrată, ca să nu se strice, până vine momentul potrivit pentru a fi folosită pe câmpuri.

Pe de altă parte, unii specialişti consideră că un asemenea iaz, fără vreun izvor cât de mic, din care să fie alimentat permanent, ar putea să nu se umple. ”Eu am învăţat irigaţia, ştiu ce înseamnă, am lucrat mult timp. Noi avem un iaz înnămolit şi n-ar strica să încercăm, dar opinia mea este că un izvor trebuie să fie, ca să alimenteze acest bazin, or, multă apă se evaporă, totuşi” – consideră Boris Cârlig, inginer cadastral în primăria Corjova. Opinia sa este împărtăşită şi de Vitalie Verebceanu, vicepreşedintele raionului, care, la fel, crede că fără un izvor de apă permanent, bazinele nu au şanse să asigure irigarea câmpurilor.

„Noi vrem să încercăm să exploatăm resursele existente, adică, locaţia iazului va fi întrun aşa loc, unde în mod obişnuit se acumulează apă în urma ploilor. Acolo unde se adună o baltă, este locul potrivit pentru un asemenea bazin. De multe ori fermierii activi şi aşa observă aceste locuri, adâncesc cu excavatoarele şi fac asemenea bazine pentru irigare, dar ele nu sunt autorizate. Vom favoriza anume aşa terenuri, în care să fie bazine cu acte în regulă. Ofertantul trebuie să prezinte şi acte care demonstrează că dânsul are dreptul asupra terenului respectiv”, explica Mihai Ojog.

Granturile, în valoare de până la 30.000 dolari SUA, sunt oferite în cadrul proiectului „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor”, finanțat de Agenția Austriacă de Dezvoltare și implementat de PNUD. Persoanele interesate pot găsi formularele de aplicare la Vasile Terenti.

Același proiect va finanța înființarea și dotarea cu o autospeciala și cu echipament a unui post de pompieri în comuna Drasliceni.

S. Cernov

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *