În perioada 18-25 octombrie 2019, Procuratura raionului Criuleni a desfășurat Campania națională cu tematica „Săptămîna de luptă împotriva traficului de ființe umane”.
În scopul eficientizării activității de prevenire și combatere a infracțiunilor privind traficul de ființe umane, traficul de copii și altor infracțiuni similare sau conexe acestora, prin Ordinul Procurorului General nr.56/15 din 08 decembrie 2017 a fost instituită în cadrul Procuraturii ,,Linia Verde Antitrafic,, la numărul de telefon modil (+373) 69999021 și email-ul antitrafic@procuratura.md.
Persoanele care au fost sau cunosc victime ale traficului de ființe umane urmează a informa Procuratura Generală prin intermediul Linie Verde Antitrafic, Procuratura raionului Criuleni la numărul de telefon 024822285 sau 112.
Procurorul Ivan RAPEȘCO, vine cu unele concretizări ce explică:
Ce este traficul de fiinţe umane?
Definiţia juridică internaţională a traficului de fiinţe umane descrie fenomenul ca „recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea cu sau utilizarea forţei sau altor forme de constrângere, prinnrăpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritatesau de o situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea presupune exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile similar acesteia, aservirea sau prelevarea de organe” (ConvenţiaConsiliuluiEuropeiprivindluptaîmpotrivatraficului de fiinţeumane).
La nivelnațional, traficul de ființe umane este reglementat de Codul Penal prin 2 articole distincte, pentru victimele adulte (art. 165 Cod Penal) și pentru victimele copii (art. 206 Cod Penal).
Majoritatea victimelor din Republica Moldova sunt femei şi fete traficateîn scop de exploatare sexualăşi/sau prin muncă. Ofertele de lucru este momeala cea mai frecventă folosită de recrutori. Multe fete şi femei cred în faptul că vor lucra în calitate de asistenţi în magazin, menajeră sau domenii similare, însă în schimb sunt forţate prin constrângere, violenţă şi ameninţări să lucrezeîn industria sexului.
La fel, bărbaţii şi băieţii au fost traficaţi pentru cerşetorie forţată şi muncă forţată în domeniul construcţiilor, agricultură, şi sectorulserviciilor. Copiii sunt de obicei traficaţi pentru exploatare sexuală, cerşetorie forţată, furt şi alte activităţi criminale.
Deseori traficanții sunt cunoscuți (bine) de victime. Lucrul în străinătate este perceput ca o modalitate de a câştigă mai mulţi bani pentru a-şi susţine familia şi a trăi o viaţă decentă. Înbazainterviurilorrealizate cu victimeletraficului de fiinţeumaneasistate, circa o treime din victime au suferit de violenţă (înfamilie) înainte de a fi recrutaţi; situaţialor de acasă era dejainsuportabilăşieicăutau o ieşire. Tinerii atraşi de oportunităţile de angajare din străinătate sunt deosebit de vulnerabili.Suplimentar la promisiunile false de angajare, o altă metodă de recrutare constituie propunerile false de căsătorie. Odată ce victimele sunt recrutate, aceştia apoi se transportă, uneori prin alte ţări, în ţara de destinaţie. Deseori oamenii îşi dau seama că au fost înşelaţi numai după ce ajung acolo. Adesea li se iau paşapoartele şi obiectele personale, aceştia adesea fiind monitorizaţi permanent.Pentru a împiedica evadarea victimele sunt ţinute în prizonierat prin intermediul violenţei, dependenţei de datorii şi ameninţărilor familiilor lor. Ei sunt forţaţi să se implice în diverse activităţi producătoare de bani pentru traficanţi (exploataresexuală, muncăforţată, cerşetorie, etc.).
Victimele traficului sunt întotdeauna transportate în străinătate?
Nu toate cazurile traficului de fiinţe umane implică trecerea frontierei – avem o creştere a cazurilori de trafic intern. De exemplu, traficanţii pot adduce persoane din mediul rural în oraşe şisă le forţeze să se implice în prostituţie/muncăforţată/cerşetorie. Uneori, persoanele traficate în propria lorţară ulterior pot fi traficateîn străinătate
Cine sunt traficanţii?
Patru din zece victime ale traficului de fiinţe umane din Moldova sunt recrutaţi de cineva cunoscut, o cifră similar estereprezentată de victimele recrutate de către traficanţinecunoscuţi şiu nul din douăzeci esterecrutat de un prieten apropiat sau rudă. Recrutorii provin din fiecaregrupă de vîrstă şi includ, de exemplu, femei tinere care se pricep la manipularea semenilor săi, folosindu-se de visele şi aspiraţiile alor. Recrutorii de multe ori provin din acelaşimediu social şi economic cumplit precum şi recruţiilor, şisuntdispuşisăpunăinteresele sale financiareînfaţabunăstăriialtora. De asemenea, există agenţii de ocupare a forţei de muncă, care recrutează pecei care-şi caută de lucrupentru a-I trimite înstrăinătate în scop de exploatare. Uneori victimele sunt forţate să-şi „cumpere” libertatea, recrutând pe alţii.
