La Mașcăuți, doamna Serafima Potoțchi este cunoscută de mai tot satul, căci ani buni a predat educația tehnologică și limba rusă. Confecționarea lucrărilor artizanale este o îndeletnicire de suflet a ei pe care o transmitea și elevelor sale. În preajma sărbătorilor, precum opt martie sau ziua profesorilor, croșetau, brodau suveniruri.
Oricât de micuțe era o inimioară, o căpșunică sau o lebădă lângă nuferi, emanau căldură și lumină, căci reprezentau sentimentele de recunoștință. Astfel, unii din foștii discipoli, întâlnind-o pe stradă, îi amintesc cu drag de acele lecții. Puțini cunosc, însă, că femeia aceasta firavă, una dintre păstrătoarele și promotoarele valorilor naționale, poartă în suflet amintiri durute.
… A văzut lumina zilei pe tărâmuri îndepărtate, dar spiritul gospodăresc, dibăcia mamei, dragostea membrilor familiei pentru pământul strămoșesc nu doar i-au marcat destinul, dar au și ajutat-o să reziste provocărilor.
Bunelul Hariton Mînzu, primar de Cruglic, a fost încarcerat când au venit rușii. Au luat la închisoare un munte de om și, după 11 ani, în sat a revenit o umbră de bărbat schilodit. Apoi au urmat deportările.
Împreună cu cei zece copii a ajuns în Siberia. Acolo fiica lui, Nadejda, l-a întâlnit pe feciorul unor gospodari, deportați și ei, din Hîrtopul Mare. În acel peisaj al morții și durerii dragostea a înflorit pentru ei, numind-o noroc și iubire la prima vedere. Ulterior, în 1954, pe acel tărâm al groazei, au apărut binecuvântările în noua familie Castraveț – pruncii Serafima și fratele acesteia.
Povestea de dragoste a soților Petru și Nadejda Castraveț poate fi subiectul unui roman. Au trecut împreună prin tragedii, minuni și suferință, visând că vor reveni acasă și vor scăpa de asuprire și umilire. N-a fost să fie.
,,Noi am trăit foarte greu. Ne aminteam, maturii fiind cu fratele meu, de perioada când ne-am întors din Siberia și credeam că totul o să fie altfel, că o să ne întâmpine Moldova în alt mod, dar numai nu așa. Oamenii au vrut să ne lase cu nimic, am fost până și arși cu fierul de călcat, bătuți și jefuiți – povestește cu lacrimi în ochi dna Potoțchi. – Nu voi putea niciodată uita cum mama striga, din pragul casei, de durere, către oamenii străini să nu ne ia cartofii, să nu răscolească grădina cu legume proaspăt sădite și felul în care aceștia îi strigau înapoi: “trădătorii poporului.”
Din fericire, despre acea perioadă doamna nu își amintește multe, fiind încă mică, în schimb părinții ei nu uitară… Mama Nadejda, uneori, le mai povestea câte ceva despre acele zile, pentru tatăl lor, însă, acesta era un subiect tabu.
În pofida ostilităților, șoții Castraveț au continuat să își crească copiii cu dragoste și să le transmită valorile neamului. Mama Nadejda era pricepută la toate și fiica Serafima i-a moștenit deprinderile.
– Tot ce vedeam la mama făceam și eu. Și la stative m-am băgat, am țesut și covor, am brodat și pe pânză de sac, am lucrat și cu lână neprelucrată (murdară, cu curnuți), o spălam, o pregăteam noi, cu mama, după o țeseam și vedeam rezultatul muncii, așa cum era cândva. Asta vedeam și îmi plăcea. Mama avea darul de a desena, de a crea broderii sparte și pline, de a croșeta și tricota. A tricotat până în ultimele clipe de viață, când nu putea decât să stea la pat, își umplea golul bătrâneții cu ceea ce-i alina sufletul.
În prima duminică de septembrie doamna Serafima Potoțchi a prezentat persoanelor care au făcut un popas ”La casa Bunicuței” lucrările meșteșugărite cu mult har. Printre firele împletite de ață, motivele mileurilor, broderiilor, se întrezărea soarta unui neam, care oricât de învârtit, răsucit a fost de regimuri, în final s-a transformat într-o floare sau rază de soare.
Gabriela Bradu, stagiara „Est-Curier”
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Diversificarea conținutului ca o sursă alternativă de venituri pentru „Est-Curier”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului „Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
