18 femei din diferite localități ale raioanelor Criuleni și Dubăsari au analizat în detalii prevederile Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea.
Ghid le-a fost în această misiune expertul în drepturile omului, femeii și egalității de gen Serghei Ostaf, care a venit cu explicarea unor aspecte ce țin de importanța acestui document pentru Republica Moldova.
Participantele au pornit de la cele cinci prevederi de bază ale Rezoluției:
1. Creșterea participării și reprezentării femeilor la toate nivelele procesului decizional;
2. Atenționarea asupra necesităților specifice privind protecția necesităților femeilor și fetelor aflate în cadrul unui conflict;
3. Includerea perspectivei gender în procesele post-conflictuale;
4. Includerea perspectivei gender în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor guvernamentale;
5. Obligația elaborării unui Plan Național.
Discuțiile au fost aprinse, căci fiecare dintre participante are în spate o experiență de viață și de luare de atitudine în cadrul comunităților, chiar au exersat și un joc de rol modelând o situație de elaborare și promovare a unui proiect de decizie destinat ameliorării situației persoanelor aflate în dificultate.
Evident că s-a pus accent pe necesitatea colaborării între diferiți actori sociali, indiferent de sexul acestora, dar a fost accentuat și rolul separat al femeilor.
De ce? Pentru că participarea femeilor în procesul decizional reduce și egalează remunerarea pe criteriu gender, lungește durata și durabilitatea acordurilor de pace, scade nivelul mortalității infantile, sporește gradul încrederii în autorități și prioritizează bunăstarea socială, chiar contribuie la reducerea nivelului bolilor contagioase și mărirea speranței de viață.
Includerea perspectivei gender în procesele post-conflictuale la fel țintește cinci domenii, și anume: Siguranță și securitate, Acces la servicii de bază; Revitalizare economică; Încredere în procesul politic;
Administrație publică funcțională.
Asta ar însemna că resursele publice sunt gestionate într-un mod care are ca rezultat îmbunătățirea vieții femeilor direct și indirect – a comunităților. Acestea pot avea resurse și drepturi care le-au fost limitate
în situația pre-conflict, acces la informație, transparență decizională, etc.
Obligația elaborării unei politici naționale de implementare a Rezoluției 1325 este la fel actuală, căci Programul Național de implementare a Rezoluției 1325 și planul de acțiuni, adoptat prin Hotărârea de Guvern 259/2018 deja a expirat. Starea de lucruri s-a schimbat vertiginos și de la o situație post-conflict ne-am pomenit cu un adevărat război în preajmă și suntem puși în situația de a ajuta persoanele refugiate.
Alexandra Popușoi de la Mașcăuți a invocat necesitatea creării adăposturilor temporare pentru persoanele în dificultate, dând exemplu ”Casa Păcii” deschisă recent la Mașcăuți.
Marina Gazea de la Molovata Nouă, a amintit de experiența de refugiați a copiilor din localitatea sa în cadrul conflictului din 1992, care nu înțelegeau ce se întâmplă de fapt și a pledat pentru instruirea femeilor
pentru a depăși frustrările, a căpăta curaj de a se implica în viața comunitară și încredere în forțele proprii.
Rodica Bujac de la Criuleni la fel amintea de importanța cunoștințelor, studiilor: „Ca ofițer de poliție, sunt interesată de prevederile Rezoluției 1325, având implicare directă în realizarea lor, dar și de studii în elaborarea documentelor strategice, căci dacă nu cunoști esența nu poți veni cu propuneri adecvate pentru proiectele de decizii, strategii”…
Participantele au vociferat mai multe problemele cu care se confruntă femeile în Republica Moldova, inclusiv violența domestică și stigmatizarea, stereotipurile, căutând și modalități de depășire a acestora.
E Chiriac
Imagini de la sesiunea de informare cu participarea expertului privind drepturile omului și egalitatea gender, Serghei Ostaf:
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Femeia – ambasadoarea securității, echității și dreptății sociale în Zona de Securitate”, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
