În sala cu cantină a Centrului Multifuncțional Creștin din localitatea Bălțata seara e lumină și un zumzet lansat de mulțimea de oameni. În grupuri mici, la mese sau pe canapele, își vorbesc unul altuia. Din bucătăria din stânga mișună bucătarii dus-întors. Tocmai au intrat pe teritoriu vreo 7 autoturisme. Peste gălăgia nesupărătoare se revarsă o melodie cântată stângaci la un pian electric de către un copil.
E unul dintre copiii familiei Mihalciuk, care e din Nikolaev. Sunt părinții, bunica, 6 copii și soția fratelui mai mare. O altă fiică e majoră și e stabilită în Germania. Au venit cu două mașini, povestește una dintre fete, și nu planifică să mai revină în Ucraina. Înainte de izbucnirea războiului, familia era în așteptarea aprobării strămutării cu traiul peste ocean. ”Война все разрушила, нам нет дороги назад” – ”Războiul a stricat totul, cale de întoarcere nu mai este” – spune adolescenta, care are grijă de cei mai mici. Unul din ei încheagă o melodie liniștită la pian. Soră-sa spune că e elev la specialitatea vioară, dar îl laudă că a învățat să cânte și la pian.
La Bălțata, în Centrul Multifuncțional Creștin, sunt 250 de locuri de cazare, dintre care în seara zilei de 1 martie cca 170 erau ocupate. Ian Botnari, administratorul acestuia, înrebat cum interacționează cu instituțiile statului să mențină activitatea centrului pentru nevoile refugiaților, răspunde că, deocamdată, este sunat și întrebat de statistici. „Îi întreb: înafară de faptul, că completați statistici, oferiți și ajutor? Îmi spun că o să ne sune persoane responsabile. Și atît. Să ne fi lăsat pe seama statului, nu mai făceam nimic. Funcționarii ne sună, ne întreabă de ce avem nevoie și care-i situația, și gata. Dar oamenii simpli vin, întreabă de ce avem nevoie, le dau lista, și într-o oră vin cu cele solicitate.”
Autoritățile din raion și cele de la Guvern au fost la Bălțata să viziteze centrul, și au transmis multe mesaje de apreciere pentru felul de organizare și condițiile de cazare, fapt ce l-a bucurat pe Ian Botnari. Implicarea se simte și de la cei care muncesc aici.
„Ne-am concentrat foarte mult pe produse alimentare, igiencie, însă am ajuns la un moment când nu avem ocupații pentru copii. Sunt vreo 120 de copii la noi, de aceea aș încerca să dezvolt activități sportive, și am avea nevoie de un teren de joacă simplu, impovizat, fotbal, volei, batută, or, din ce spun refugiații, cca 85 % din ei vor să rămână. De azi am început colaborarea cu primăria.”
În ajutor refugaților cazați în Centrul multifuncțional creștin de la Bălțata au venit și două ONG-uri. AO ”Fiecare contribuie pentru Schimbare” a redirecționat, în scopuri umanitare, o sumă de bani pentru asigurarea centrului cu medicamente de prim ajutor, conform unei liste solicitate, iar AO Centrul de Justiție Socială „Echitate” le-a acordat asistenta juridică.
„Refugiații cu care am interacționat au solicitat informații despre unde pot schimba valută, cum și unde să-și facă „cartea verde” pentru transport. O doamnă nu are în genere nici un fel de cetățenie: a început un proces de documentare în Ucraina, dar nu a reușit să-l ducă la sfârșit. Unii au nevoie de informații despre cum să ajungă în Polonia la rude, și alte probleme. Am discutat cu ei. Am lăsat și nformații pe suport de hârtie și cei care vor mai avea nevoie, pot apela, o să-i consiliem juridic gratuit” – a spus Maria Zugravu, președinta CJS ”Echitate„.
Întrucât sunt mulți copii cazați la Bălțata, și mulți dintre ei au sănătatea afectată de orele lungi de traversare a graniței, Aurica Roman, șefa spiatalului din Criuleni, a organizat deplasarea unei echipe medicale care a examinat copiii și celor care au avut nevoie, le-a presris tratamente.
În sală o găsim și pe dna Ala, asistentă medicală de la Clinica creștină privată „Emanuel”. Ea a făcut lista medicamentelor necesare în baza prescrierilor medicilor de la Criuleni. Este un număr mare de copii, care prezintă simptome de răceli. A făcut o listă de necesități, a transmis-o către AO ”Fiecare contribuie pentru Schimbare” care s-au oferit, împreună cu donatorii, să le procure și spre seară deja le-a avut la dispoziție. Dna Ala și colegii săi, pe rând, fac servicii voluntare în centru, pentru că unii refugiați au nevoie de asta. ”În mare parte sunt înschiși, concentrați pe sine și problema lor, puțin comunicabili. O doamnă s-a apropiat după cină și s-a plâns de dureri de cap. I-am măsurat tensiunea, era crescută, deși a spus că mereu a fost hipotonică… Pe fundal de stres, probabil. Părerea mea, că ei au nevoie toți de consiliere psihologică, dar nu s-au adresat, deocamdată” – conchide femeia.
S. Cernov
