La ora 16, solii a cca 30 de persoane găzduite de familiile de oniţcăneni, unii însoţiţi de gazde, aşteptau lângă primărie maşina Asociaţiei Obşteşti „Fiecare Constribuie pentru Schimbare”.
O donaţie de produse alimentare din partea unei asociaţii de medici canadieni – GlobalMedic, prin intermediul altei asociaţii, Katalyst Kitchens, urma să ajungă la Oniţcani. Cu mici excepţii, în această localitate oamenii din Ucraina sunt cazaţi la rude.
Aparent liniştiţi, emoţiile le sunt la mică suprafaţă…
Ana a venit din Zaporojie. Ea e moldoveancă nascută la Nisporeni, care şi-a creat viaţa în Ucraina. S-a stabilit în casa surorii sale şi spune că va rămâne până când se trece războiul, deşi, dacă ar fi linişte, zice „şi mâine m-aş duce înapoi”, şi i se umezesc ochii. Fiicele sale, însă, deja majore, au planuri să plece într-o ţară europeană.
Într-o întovărăşire pomicolă o găsim pe Lera. Până la război era educatoare în grădiniţă, iar invazia armatei ruseşti şi bombardamentele lansate asupra regiunii Odesa au făcut-o să-şi ia copiii, de 2 şi 8 ani, şi să se refugieze în Moldova. Prietenii i-au găsit o casă cu toate condiţiile de trai în lunca Nistrului. „Este bine aici, linişte, noi dormim noaptea, fetiţa învaţă online, avem internet pentru asta, dar mi-i frică. Dacă vreţi să mă credeţi nu mă simt în siguranţă în Moldova. Dar nici să plec în altă parte, decât acasă, nu planific”, spune tânăra femeie. Şi ea începe să plângă la întrebarea, unde i-a rămas soţul – a rămas în rezerva apărătorilor.
„Slavă Ucrainei!” – ne salută Anastasia. Este şi ea de viţă oniţcănească, a venit la mama, dar nu singură. A mai adăpostit cu ea o femeie cu doi copii, şi în total sunt 6 suflete care au ales un colţ de linişte la Oniţcani. Odesa, oraşul-port, este „curtat” agresiv de mai bine de o lună de flota maritimă a ţării invadatoare. Aparent bine dispusă, lacrimile stau la suprafaţă, pentru că se simte frustrată de noul său statut, după cum se exprimă, de „om cu mâna întinsă” şi cu multe planuri de viaţă amânate sau puse pe pauză.
Iar la doamna Maria şi-au găsit adăpost 8 refugiaţi din satele Ucrainei. „Nu-mi sunt rude, nu i-am cunoscut. M-a sunat fiul şi a spus că o să vină la noi, l-au rugat foşti colegi să îi ajute, şi i-am primit pe toţi. Cinci persoane au plecat în altă ţară, au rămas trei. Avem cheltuieli mari la gaz, am calculat că e mult, dar a promis fiul că-mi trimite bani de peste hotare, şi să nu-mi fac griji. Sunt oameni simpli, de la sate, foarte cumsecade”.
Simion Frătescu le-a oferit o odaie Marinei şi fiicei acesteia. Femeile au venit dintro suburbie a Odesei, la insistenţa capului familiei, care le-ar fi zis să plece la rude în Moldova, pentru ceva timp, până se termină războiul. „Eu nu aş fi venit, dar avem un singur copil şi m-am simţit obligată să îi ofer siguranţă. Acolo, acasă, a rămas soţul. Până să venim, am oferit ajutor voluntar militarilor, ne-am implicat în salvarea animalelor, pe care unii oameni nu au reuşit să-i ia cu ei. Dar la un moment dat, soţul a devenit categoric împotrivă să mai rămânem noi două acasă. Fiica e la Chişinău acum, încearcă să-şi găsească ceva de lucru, i-a promis o prietenă că o ajută” – spune Marina.
Tatiana Bardian, asistenta socială, remarcă că oamenii veniţi în Oniţcani din Ucraina pentru nu se ştie ce perioadă, ar fi din categorii mai vulnerabile. Asistenţii sociali îi iau la evidenţă, îi informează despre ce ştiu şi ei, despre instituţiile, la care aceştia trebuie să se adreseze de sinestatator ca să-şi aprecieze statutul. „Îi ajutăm cum putem. Primii oameni care au venit în satul nostru au fost ajutaţi de primărie, din rezervele care le avea rămase de la Ziua persoanelor în etate. Aceste câteva pachete au fost date unei familii numeroase.” – spune funcţionara.
Ce garanţii sociale au găzdaşii şi refugiaţii în Moldova?
Dl Simion, gazda celor două, a auzit la televizor despre îndemnizaţia unică în valoare de 3500 de lei oferită cetăţenilor moldoveni care au împărţit casele lor cu refugiaţii, dar nu s-a informat mai detaliat şi nu ştie cum o poate obţine. Unicul lucru pe care l-a făcut – a comunicat primăriei despre faptul că i-a primit în casa sa.
Marina (dreapta) şi fiica sa şi-au găsit loc de trai în casa dlui Simion Frătescu (în stânga).
Cu referire la ajutorul acordat cetăţenilor moldoveni care găzduiesc refugiaţi, Ludmila Brînza, şefa Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei Criuleni, ne-a informat că ajutorul a fost deja anunţat de instituţiile centrale, dar că în cele două săptămâni care urmează va fi elaborată procedura detaliată.
„Pentru acordarea acestui ajutor se implică Organizaţia Naţiunilor Unite, şi organizaţia o să se ocupe de distribuirea banilor. Asistenţa socială îi va ajuta la organizare. Urmează ca în fiecare localitate să fie creată câte o comisie (primar, asistent social, alţi membri din comunitate), care să acţioneze transparent şi să examineze lista persoanelor care au găzduit sau continuă să găzduiască refugiaţi. Ajutor vor primi acei cetăţeni, la care au stat minim o săptămână cel puţin doi refugiaţi. Sunt cazuri când refugiaţii au stat în familii o perioadă, dar nu s-au înregistrat în primării. În aceste cazuri ajutorul unic poate fi accesat în urma încheierii unui proces-verbal de către comisia de care spuneam mai sus, cu condiţia ca să existe dovezi prezentate de vecini sau alte argumente. Cetăţenii Moldovei au nevoie de aceşti bani pentru achitarea, în special, a gazelor naturale şi energiei electrice, care sunt cheltuieli suplimentare solide în acest an. Aşteptăm instrucţiuni detaliate şi clare de la minister ca să ştim unde ne implicăm şi să informăm şi asistenţii sociali.” – ne-a informat Ludmila Brînza.
Totodată, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale comunică, că deja a început achitarea ajutorului lunar pentru refugiaţii stabiliţi în Republica Moldova. Comunicatul instituţiei spune: „Agenția ONU pentru Refugiați a început deja implementarea programului de asistență în numerar pentru refugiații ucraineni din Moldova, care prevede acordarea a 2200 lei pentru fiecare refugiat în fiecare lună a aflării sale în țara noastră. Plata va fi transferată direct pe card.”
Pentru a primi cardul, solicitantul va folosi un formular electronic care se deschide la acest link.
La recepționarea suportului financiar, beneficiarul va primi o notificare prin SMS. Cardul poate fi folosit pentru cumpărături în toate magazinele și pentru retragerea de numerar la bancomate, fiind valabil doar în Republica Moldova. Mai multe detalii despre acest suport, aflați pe pagina help.unhcr.org – Programul de asistenţă în numerar pentru refugiaţii din Moldova.
Ion Calcatinge, jurist în cadrul Centrului de Justiţie Socială „Echitate”, care s-a ocupat în ultima perioadă de acordarea asistenţei juridice persoanelor refugiate în R. Moldova, sugerează cetăţenuilor ucraineni care doresc să primească îndemnizaţia lunară în valoare de 2200 de lei, să acceseze pagina web dopomoga.gov.md, şi după numărul actului de identitate ucrainean să verifice dacă la intrarea în Republica Moldova i s-a atribuit cod numeric de identificare, ceea ce se va reflecta în baza de date. Verificarea INDP-ului poate fi făcută din orice localitate, prin internet, iar obţinerea acestui cod permite angajarea în cîmpul muncii şi accesul la toate serviciile sociale disponibile în R. Moldova. Orice persoană are dreptul să se afle pe teritoriul Republicii Moldova 90 de zile în ultimele 180 de zile. Deja pentru accesarea statutului de refugiat este nevoie să se deplaseze la un oficiu al Biroului de Migraţie şi Azil.
Potrivit informaţiei difuzate de Reprezentanţa în Moldova a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, de plăţile în mărime de 2200 de lei pot beneficia următoarele categorii de refugiaţi, considerate cele mai vulnerabile: Gospodăria cu una sau mai multe persoane aflate la întreținere; Gospodăria condusă de un singur părinte; Gospodăria condusă de un copil (sub 18 ani); Gospodăria cu un copil neînsoțit sau separat; Gospodăria condusă de o persoană în etate (peste 60 de ani); Gospodăria cu una sau mai multe persoane cu nevoi speciale, inclusiv: persoană cu o careva dizabilitate, femeie însărcinată, persoană cu o afecțiune medicală gravă, Femeie aflată în pericol, persoană cu nevoi de protecție juridică și fizică, LGBTI.
Totodată, mai multe detalii despre procedura de solicitare a bunurilor din depozitele MMPS, găsiți aici: https://bit.ly/3wWDn6.
La data de 31 martie, 2022, în r. Criuleni erau cazaţi 1053 de persoane refugiate din Ucraina, dintre care 594 sunt cazaţi în familii, iar 459 – în centre de refugiaţi şi spaţii de cazare în comun private, conform datelor DASPF Criuleni.
S. Cernov
