Momordica – fruct capricios, dar și o muninată idee de business

Datorită încălzirii globale, tot mai multe fructe exotice prind rădăcini și se dezvoltă bine pe pământul moldovenesc. Goji, kiwi sau rodii, smochinele, lămâiul și curmalele, primele produse deja în cantități industriale, pe plantații, acaparează teren tot mai sigur în grădinile moldovenilor sau în glastre, alături de mușcatele tradiționale.

Momordica Leahu

Mai nou, un fruct exotic, cu denumirea la fel de exotică – momordică, își face loc printre roșiile și ardeii din serele moldovenilor. Este fructul unei liane din familia bostănoaselor, căutat mai ales pentru efectele hipogclicemice ale cojii sale și este agreat de persoane care suferă de diabet. Mai este supranumit și ”castravete amar”, la început verde, iar când ajunge să fie copt, capătă o culoare oranj aprinsă. Pornit prin lume din Africa tropicală, a ajuns în mai multe țări din Asia de Sud-Est, India, face parte din rețetele tradiționale ale vrăciuitorilor din Vietnam, iar în țara noastră a fost adus din Crimeea, unde s-a adaptat mai întâi cu succes.

La Dubăsarii-Vechi îl cultivă Aurel Leahu, de formație chimist, în sera din gospodărie, alături de roșii de multe forme și culori, ardei capia şi castraveţi. Liana de momordică iese viguroasă atunci, când stăpânul serei îi creează condițiile necesare în care vrea să răsară – măcar 20 de grade cu plus, și umiditate suficientă.

Momordica 1

 

- Am început să-l cultiv vreo 10 ani în urmă. Inițial mi-a dat semințe un prieten și l-am sădit din curiozitate. Apoi am aflat și am observat proprietățile lui curative. Granulele (semințele) dinăuntru sunt acoperite cu o substanță gelatinoasă dulce, ea se manâncă, sâmburele rămâne. Coaja însă este puțin amăruie, și anume ea scade glicemia în sânge. Coaja se consumă cu jumătate de oră înainte de mâncare, ca și un medicament, după care se ia masa. În Uniunea Europeană se produc chiar și medicamente din extract de coajă de momordica. Eu sădesc pentru mine, dar dacă îmi rămâne, mai dau răsad și prietenilor. În anul curent am avut puține fire, pentru că a fost o primăvară răcoroasă. Momordica răsare destul de greu, mai greu decât castravetele, care tot are nevoie de multă căldură. Dacă roșia răsare la 13 grade, castravetele la 17-18, apoi momordica are nevoie de peste 20 de grade cu plus. Dacă aruncați semințele prin grădină, ele vor răsări prin lunile iunie-iulie, când vine căldura mare. Fructul momordicii nu se păstrează mult în stare proaspătă, pentru că planta se înmulțește prin a exploda când e coaptă, în schimb există rețete de tincturi pe bază de alcool, în care se pune la măcerat coaja de momordică. O altă metodă de păstrare a fructului este ambalarea în vacuum sau congelarea. La piață un fruct se vinde pornind de la 10 lei. Prețul variază în dependență de mărimea acestuia, care poate ajunge să cântărească și 300 de g. Efectul asupra glicemiei este imediat, de aceea se recomandă consumul moderat, ca să nu se ajungă la scăderea prea bruscă a glicemiei – povestește Aurel Leahu.

momordica 2

Interlocutorul nostru mai spune, că momordica nu este o plantă care să provoace tare mare plăcere celor care o cresc, pentru că ea crapă repede și nu știi niciodată când explodează! Ar fi problematic să o cultivi în cantități mari, pentru că se păstrează maxim o zi, iar ca o idee de business, sorți de izbândă pot avea acei antreprenori, care vor găsi soluția să o cultive nu pentru consum în stare proaspătă, ci pentru a produce extracte farmaceutice!

Momordica încă mai este o plantă ecologică, pentru că în Moldova nu sunt boli caracteristice acestei plante. Dacă tomatele trebuie prelucrate, atunci momordica nu are încă dăunători și nu are nevoie de stropire. În cei 10 ani, de când o cultivă, au încercat-o o dată păduchii, dar nu i-au provocat pagube, afirmă Aurel Leahu din Dubăsarii-Vechi.

S. Cernov

În imagini: momordica în grădina lui Aurel Leahu din Dubăsarii-Vechi (fotografii din arhiva dubăsăreanului)

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *