Reprezentanţii Asociaţiilor locale ale veteranilor razboiului din 92 din raionul Dubasari au pus pe tapet setul principal de probleme atât de ordin social, cât şi economic, politic cu care se confruntă, în cadrul unei mese rotunde cu participarea reprezentanţilor din Parlamentul Republicii Moldova, Guvern, lansând şi propuneri de îmbunatăţire a asistenţei şi comunicării dintre parţi.
Valeriu Miţul, preşedintele de onoare al Asociaţiei veteranilor Corjova 1992 îngăduitor zicea: ”Nu putem cere multe, că Guvernul şi Parlamentul sunt noi, dar vrem să vă amintim problemele care nu au găsit rezolvare pe parcursul multor ani, de greşelile Comisiei Unificate de Control, Biroului Reintegrării, ca să nu se mai repete.” Veteranul cu stoicism a enunţat:
– Problemele satelor din stânga Nistrului le rezolvă persoane din capitală, care nici nu ştiu drumul spre Corjova sau Doroţcaia. Din acest motiv, propunem ca în Comisia Unificată de Control, Biroul Reintegrării să fie şi persoane din raionul Dubăsari.
– Având titlurile de proprietatate funciară, document sfânt, sătenii au fost impuşi de Biroul de Reintegrare să le înregistreze încă o dată la autorităţile separatiste. Astfel, după acea înregistrare umilitoare, o bună parte din terenuri a fost vândută, ca consecinţă a decepţionării.
Pe paltoul Cocieri creşte poamă ecologică deosebită, dar oamenii n-o pot vinde din cauza blocării drumurilor.
– Lucrările la şcolile finanţate de RM sunt recepţionate de comisiile numite de Tiraspol. Edificiile respective puteau fi cumpărate fără a plăti arenda structurilor nestatale. Legiferarea diplomelor celor ce studiază în instituţiile nesubordonate Chişinăului crează o concurenţă neloială elevilor, părinţii cărora au riscat cu viaţa pentru limba şi istoria neamului.
– Libera circulaţie este împiedicată. O persoană de la Corjova în două luni de zile a achitat 200 euro pentru că automobilul său are numere RM, în timp ce vehicule cu numere trasnistrene circulă nestingherite pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dubăsărenii plătesc de două ori vinieta.
Au fost elucidate şi necazurile ce ţin de asigurarea medicală. Deşi veteranii de război au dreptul de două ori pe an să facă investigaţii medicale gratis, acest lucru nu-l reuşesc. Chiar şi Centrul de sănătate din Cocieri, renovat, dotat, care are trei medici de familie, nu reuşeşte să le presteze servicii complete, fiind asaltat de locuitorii or. Dubăsari, plus că şi ambulanţa e una la patru sate. Dacă Armata, Poliţia dispun de spitalele departamentale, vo-luntarii, veteranii civili rămân în afara asistenţei pe care o merită. Iurie Coţofan de la Corjova, în discursul său, amintea că la 15 septembrie 2017 combatanţii au selectat opt probleme majore cu care se confruntau, dar care mai rămân actuale şi azi. Din acest motiv veteranii cer majorarea sumelor alocaţiei pentru distincţiile de stat şi achitarea acestora până la vârsta de pensionare; modificarea formulei de calculare a pensiei ca o zi petrecută la război să fie echivalată cu 3 zile de muncă; compensarea cheltuielilor de transport, cu prevederea sumelor respective în buget, căci practic de 2 ori pe lună un veteran are nevoie sa meargă la medic. Ar fi binevenit şi un proiect-pilot prin care statul să asigure accesul la tratament peste hotare a veteranilor aflaţi în gravă dificultate de sănătate. În ianuarie 2018 au primit şi un răspuns la aceste solicitări, prin care li se amintea că statutul juridic al voluntarilor e diferit de cel al organelor de forţă şi apărare care au o protecţie socială. Au mai atenţionat veteranii că situaţia economică a populaţiei ştirbeşte deja din patriotism, că 30-40 la sută din locuitori au cetăţenia transnistreană, ceea ce e grav pentru securitatea statului RM. Curtea Constituţională a declarat satele din stânga Nistrului aflate sub regim de ocupare, dar aceasta stimulează doar refugierea din localităţile date. Veteranii domiciliaţi în stânga Nistrului nu pot accesa nici credite perferenţiale, căci băncile nu acceptă gaj în zona de conflict. S-au lamentat veteraniii şi din motivul schimbului anevoios al legitimaţiilor de participant la răboiul din 1992, la tranzitarea mărfurilor prin intermediul podului plutitor, la amplasarea posturilor de pacificatori şi vamale în interiorul satelor. Obiecţii au fost multe şi fondate, căci pe parcursul acestor 26 de ani de pace convenţională veteranii n-au observat să se apropie de idealul pentru care au luptat şi să fie onoraţi, nu doar de 2 ori pe an, pentru jertfa adusă pe altarul Independenţei statului.
Deputatul Igor Munteanu a încercat să explice că deja cunoaşte starea de lucruri, făcând mai multe vizite în teritoriu şi că problemele nu pot fi rezolvate întro săptămână, dar pas cu pas. În scurt timp va începe modernizarea bacului, Legea din 2006 privind măsurile suplimentare pentru stimularea activitîăţii antreprenoriale va fi modificată. Este elaborat un proiect de lege cu privire la veterani, ca să fie incluşi şi veteranii civili în spaţiul de benefici. În acest context crearea unui Departament al veteranilor pe lângă Guvern este salutată. Şi ca necazul dubăsărenilor să fie auzit de mai mulţi oficiali, deputatul Igor Munteanu a promis că va solicita organizarea unei şedinţe de Guvern în raionul Dubăsari.
Viorel Furdui, Director exe-cutiv Congresul Autorităților Locale din Moldova, salutând veteranii, remarca că e nevoie de o descentralizare reală şi că concurenţa între organizaţiile de veterani ar trebui să dispară, raionul să se bucure de autonomie extinsă cu elemente de dezvoltare economică, iar în Corjova să fie atrase mai multe proiecte de infrastructură.
Anatol Cociu, consilierul Ministrului apărării, s-a simţit lezat de reproşul veteranilor că procesul de schimbare a legitimaţiilor e lent şi a reproşat: “Atunci când se dădeau legitimaţii mulţi nu le-au vrut replicând că nu pentru ele au luptat, iar acum trebuie dovezi că au participat la război. Oricum, Legitimaţiile de participant al razboiului de pe Nistru vor mai fi valabile încă un an şi jumate, a comunicat Anatolie Cociu, consilierul Ministrului apărării RM. Din 27 mii legitimaţii existente cu doi ani în urmă au fost schimbate 13 mii legitimaţii, inclusiv şapte mii la persoane cu domiciliul în Transnistria. Majoritatea problemelor ce ţin de confirmarea participării la război ţin de pasivitate, Oficialul a subliniat că trebuie rectificată Hotarărea de Guvern cu privire la schimbul legitimaţiilor în ceea ce priveşte participarea persoanelor civile. Poliţiştii, militarii pot confirma participarea prin fişele de serviciu, dar civilii-voluntari, bunăoară bucătari, șoferi, reprezentanți ai domeniului administrativ și economic implicați direct în acțiunile războiului din 1992 au drept dovadă doar amintirile combatanţilor.
Masa rotundă cu genericul “O ţară integră noi ne dorim” a generat discuţii aprinse, dar şi speranţe. Astfel, Igor Munteanu, Deputat în Parlament, Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe; Stela Macari, Deputat în Parlament;ex-comandantul Mihai Tomacinschi, Consilierul Ministrului Afacerilor Interne, pe problemele veteranilor de războiul din 1992; Anatolii Cociug, Consilierul Ministrului Apărării; Veaceslav Ursu, șeful Reprezentanței Varnița a Oficiului Avocatului Poporului; Directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Liubomir Chiriac; Avocatul Asociației Promo-Lex, Pavel Cazacu; dl Nicolae Afanas, şef-adjunct al Biroului politici de reintegrare; reprezentanții ai Comisiei Unificate de Control; Inspectoratului de Poliție Dubăsari; reprezentanţi ai autorităților publice locale, inclusiv Grigore Policinschi, președintele Raionului Dubăsari, au avut ocazia să asculte doleanţe şi să vină cu propuneri pentru redresarea stării de lucruri. S-a pledat în favoarea majorării Fondului de Reintegrare și utilizarea eficientă a acestuia, susținerea prioritară a raionului Dubăsari cu proiecte de dezvoltare social – economică, de infrastructură, stimularea dezvoltării economice și urgentarea descentralizarii administrative și întărirea autonomiei locale.
E. Chiriac
