Satul Izbişte, raionul Criuleni, se poate mândri, din acest an şi cu faptul că are o monografie, editată de unul dintre descendenţii săi. Este vorba de Eduard Gherciu, care, deşi a îmbrăţişat profesia de medic, a făcut „echipă” cu pasiunea sa pentru istorie, colaborare din care a rezultat monografia „Izbişte – satul izvoarelor”.
Prezentarea lucrării a avut loc atât în satul natal al autorului, cât şi la Biblioteca Publică „Alexandru Hajdău” din capitală.
La Chişinău, prezentarea volumului „Izbişte – satul izvoarelor” a fost făcută de către Vlad Pohilă, scriitor, publicist şi traducător, care este şi redactorul artistic al acestuia. Vlad Pohilă a remarcat, că „Lucrarea este, indiscutabil, o oglindă şi, totodată, un omagiu satului natal. Autorul a consultat în arhive mai multe documente, din care a reconstituit calea de dezvoltare a instituţiilor publice din acest sat – şcoala, biserica, spitalul. Aş putea spune că specificul acestui studiu este că autorul a pus la dispoziţia cititorului o mulţime de liste, cum ar fi primele recensăminte din perioada ţaristă şi o listă impresionantă, care la sigur, va trezi interesul sătenilor, cu locuitorii satului elaborată de primăria Izbişte în 1943, sub administraţie românească. În aceste liste mulţi săteni îşi vor găsi rudele, vor putea depăna trecutul apropiat sau îndepărtat al dinastiilor, al familiilor”.
Academicianul Gheorghe Rusnac, ex-rector al Universităţii de Stat din Moldova şi ex-ambasador al RM în Italia, ţară în care actualmente locuieşte şi munceşte autorul, a semnat prefaţa volumului, iar la lansarea acestuia menţiona că apariţia cărţii are însemnătate cognitivă pentru cetăţeanul, care este curios să-şi cunoască istoria. „Am fost prezent la lansarea cărţii acolo, la Izbişte, şi o doamnă, care a citit cartea, a spus că a aflat din ea cum le era numele stră şi stră-stră buneilor, şi numai pentru asta merită să fie scrise asemenea cărţi. Medicii sunt foarte pretenţioşi la toate celea, iar autorul a avut pretenţia să afle toate detaliile, a căutat răspuns la toate întrebările faţă de istoria şi trecutul acestui sat, ca un istorician de profesie, în sensul bun al cuvântului. Aş sugera ca în şcoala din Izbişte să fie un curs de studiere a istoriei satului pe baza acestei monografii, or, cunoaştem istoria multor state îndepărtate, dar mai puţin despre istoria mahalei noastre”.
Parohul bisericii din Izbişte, Victor Gangan, prezent la lansare, a spus că a citit cu dragoste cartea şi s-a bucurat pentru apariţia ei şi pentru că a aflat originea denumirilor utilizate de localnici, cum ar fi Halocea sau Pădurea Măsărăului, istoriile despre logofătul Mihu, dar şi faptul că Izbişte şi izbiştenii erau parte a activităţilor militare, economice, a Cetăţii Orheiului, Ţinutului Orhei, fapte expuse argumentat şi dovedite de documente istorice, ridicate din arhive. Deosebit de impresionat a rămas preotul de istoria parohiei Izbişte şi slujitorilor acesteia, prezentată amănunţit pe parcursul a câtorva secole. Şi Varvara Buzilă, etnograf şi directoare a Muzeului naţional de etnografie şi istorie naturală, a remarcat calitatea scrierilor lui Eduard Gherciu. În opinia Varvarei Buzilă, cartea se deosebşete de multe alte monografii sau schiţe istorice, apărute în ultimii ani, prin faptul că pentru prima oară urmăreşte a pune în valoarea istoria, etnografia, cultura, viaţa economică, socială a acestei vetre de răzeşi într-un context regional mult mai mare, în care se regăseşte ca o componentă organică, or, satele noastre, nu pot fi cercetate ca unităţi administrative aparte. „Este pentru prima oară când văd o carte de acest gen scrisă într-o relaţie şi mai largă cu cea a istoriei statului, ţării din care face parte. Este o carte scrisă într-o limbă foarte frumoasă – un detaliu deloc marginal pentru un cititor modern” – concluziona Varvara Buzilă.
Autorul Eduard Gherciu a mărturisit că a luctrat asupra cărţii patru ani şi că lucrarea sa este destinată elevilor, tinerilor, care vor avea sarcina să salveze bogăţiile naturale, descrise în carte. Cartea este şi despre suferinţa satelor, despre faptul că acestea sunt marginalizate şi abandonate şi că vor mai pleca din ele oameni, cu siguranţă, dar cei care pleacă vor şti, dacă o citesc, de unde pleacă, să aibă o demnitate, să nu se dizolve în această lume cosmopolită, iar remediul perfect, „pastila” lecuitoare, ar fi întoarcerea cetăţenilor la vetrele lor istorice. Vorbind în termeni medicali, Eduard Gherciu a spus: „Cartea este o radiografie, o analiză a vieţii satului, a comunităţii săteşti, şi ea se referă la toate satele din Republica Moldova, care, de fapt, sunt nişte cărămizi din care e format acest stat. Poate se simte şi o nostalgie a mea pentru sat, dar mai mult, vă spun sincer, am aplicat aspectul medical-ştiinţific”.
Întrebată ce nu ştie cititorul despre lucrul autorului asupra monografiei despre satul natal, Ala Gherciu, soţia lui Eduard, a spus de unde vine ideea acestei lucrări: „Fiind plecat în Moldova, îmi dă un telefon şi cerându-şi scuze, îmi spune că se reţine câteva zile ca să se ducă la arhivă să caute nişte documente. Când revenise în Italia, mi-a spus că a găsit o sumedenie de documente interesante despre Izbişte, şi, adunându-le, la un moment dat a spus că nu ştie ce să facă cu atâta informaţie! Trebuie să screim o carte!”. Nici o problemă, l-am încurajat eu, dacă trebuie, scriem. Primii critici ai scrierilor sale am fost eu şi fiica noastră. Am mers şi eu la arhivă să caut documente de care îmi cerea, atucni când veneam în vacanţă”, spune Ala Gherciu. – Pot spune că este o muncă de echipă”.
„În procesul cercetării documentelor am găsit foarte multe documente referitoare la satul Cruglic. De fapt, Cruglic şi Izbişte au fost cândva o moşie unică, mai târziu a fost divizată. Sumedenie de documente despre Ohrincea, Mascăuţi, Criuleni, Zolonceni, datate cu evul mediu până în prezent, la fel, sunt o valoare. Cu referire la istoria satului Izbişte, va fi al doilea volum, pentru care am adunat deja cca 70 % din informaţii. Primul volum a avut un singur sponsor, foarte receptiv – buzunarul meu. Sperăm că cel de-al doilea volum va avea şi un susţnător extern, dar cu siguranţă vă pot spune că va avea şi co-autori, va reflecta evenimente din spusele martorilor oculari ale acestora, colectate de cadrele didactice din şcoală. Sperăm că va fi util şi interesant urmaşilor”, – a dezvăluit Eduard Gherciu planurile de viitor.
Svetlana Cernov
