Locuitorii din satele a trei raioane de la Sudul Moldovei – Căușeni, Cahul și Basarabeasca, au primit, în luna martie curent, câte 375 kg și 350 kg per capita de furaje pentru animalele din gospodării. Până acum au fost susținute 1800 de gospodării. Scopul proiectului a fost conceput pentru a diminua efectele negative ale secetei din anul trecut, dar și ale războiului din statul vecin. Bugetul proiectului actual este de 3 milioane de dolari SUA.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a utilizat 280 000 USD din Planul său de răspuns rapid pentru a procura furaje și a mobilizat sprijin financiar suplimentar din partea Agenției Austriece pentru Dezvoltare și a Guvernului Japoniei.
Interviu cu Tudor Robu, adjunct al reprezentantului Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din Republica Moldova
– Domnule Tudor Robu, vorbiți-ne despre sprijinul de urgență care ar permite familiilor din R. Moldova să-și hrănească animalele din gospodării.
–A fost conceput pentru a diminua efectele negative ale secetei din anul 2022 și efectele negative ale războiului din Ucraina asupra sectorului agricol. În conversație cu partenerii noștri din guvern și cu societatea civilă, am hotărât să facem un program de ajutoare de urgență care să includă mai multe componente și direcții, dar și care va conține mai multe proiecte, finanțate de către donatori. Primul proiect al programului a fost finanțat de către FAO. Și acesta a ținut de evaluarea situației pe sector. Deci, am evaluat care au fost pierderile la producerea agricolă din cauza secetei și, de asemenea, care a fost impactul secetei asupra sectorului zootehnic. După care am evaluat care ar fi necesitățile imediate ale fermierilor și ale familiilor din zonele rurale. Am identificat corespunzător regiunile. Am făcut o ierarhie a raioanelor care au nevoie mai mult de ajutorul nostru. În funcție de aceste studii, deja am apelat la donatori pentru acordarea resurselor financiare, ca să ajutăm fermierii și famiile din sate. Și ne-am axat în principal pe furnizarea imputurilor agricole.
-De ce imputuri agricole?
-Pentru că prețul lor a crescut considerabil în R. Moldova și, respectiv, cei mai vulnerabili, mai săraci nu aveau cum să-și cumpere acele imputuri. De asemenea, îngrășămintele agricole în anul 2022 nu erau măcar disponibile în R. Moldova, datorită faptului că Rusia, cel mai mare furnizor de îngrăsăminte în R. Moldova, a închis exportul de îngrășăminte. În acest sens, am decis să acordăm acele imputuri agricole în felul următor: hrană pentru animale sau furaje pentru familiile din zonele rurale care cresc vaci, iar semințe și îngrășăminte pentru fermierii mici. Am început mai întâi cu hrana animalelor. Deoarece primele resurse disponibile în acest scop au fost în octombrie 2022, atunci când nu este sezonul pentru plantarea semințelor. Am început cu hrana animalelor. Am identificat trei raioane din Sud – Căușeni, Basarabeasca și Cahul, cele mai vulnerabile, le-am acordat furaje pentru animale. În Căușeni am dat 375 de kg per vacă mulgătoare, iar în Cahul și Basarabeasca am furnizat câte 350 kg per vacă mulgătoare. Criteriile de identificare a beneficiarilor: familii din zonele rurale ale raioanelor menționate care să nu aibă mai mult de trei vaci, dintre care, cel puțin una, să fie mulgătoare.
-Ce presupun aceste imputuri?
-Furajele acestea au fost identificate de către experții noștri de la Oficiul Regional pentru Europa și Asia Centrală în consultanță cu specialiștii de aici. Astfel, ca să fie de calitate bună și să fie asigurată o doză cât mai mare de proteine și vitamine pentru vaci, pentru ca acestea să reziste, în perioada iarnă-primăvară, atât timp cât pășunatul este interzis.
-De la cine ați avut informația cu referire la beneficiari, pentru ca să identificați oamenii care întrunesc criteriile stabilite și, într-adevăr, au nevoie de aceste furaje pentru animalele din jurul casei?
-Am elaborat criteriile împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu partenerii noștri naționali- AXA (Asociația pentru Extensiune Rurală), împreună cu autoritățile locale. Am colaborat și cu ANSA, pentru că ei dețin informația cu animelele înregistrate. După care am putut să verificăm statutul celor care au beneficiat de ajutorul nostru. După elaborarea criteriilor privind selectarea beneficiarilor, acestea au fost aprobate de comitetul de supraveghere al proiectului, format din reprezentanții societății civile, adminsitrația publică, FAO și donatorii. După care au fost create grupuri de lucru din membri ai Asociațiilor de fermieri, APL și cei care sunt deja lideri locali. Grupurile de lucru au făcut listele beneficiarilor și acestea au fost aprobate de către FAO.
-Toate satele din aceste trei raioane au primit ajutor sau au fost selectate?
-Toate satele. În total de acest ajutor (furaje) au beneficiat 1800 de gospodării din cele trei raioane și intenționăm să ajutăm în această primăvară 2000 de fermieri cu semințe și îngrășăminte. În aprilie cele 1800 de gospodării vor crește cu minimum 500 de gospodării casnice din raioanele Cantemir și Leova.
-Pe ce perioadă se implementează proiectul?
-Programul se implementează din martie până în decembrie 2023. Presupun că va continua, necesitățile sunt mari, dar avem resurse.
-Fiecare gospodărie primește pentru un animal câte 350 kg de furaje. S-a estimat pentru cât timp ajunge această hrană animalelor?
-Pe circa trei luni de zile.
-Cum vă asigurați că furajele pentru animalele domestice ajung la cei care le dețin și e un ajutor esențial pentru ei în această perioadă?
-Am contractat servicii pentru monitorizare. Respectiv, avem persoane care au făcut vizite de lucru în fiecare sat și verifică dacă beneficiarii sunt acei pe care i-am identificat. Și monitorizarea va continua până la sfârșitul programului. În cazul când se va extinde programul, bineînțeles, vom continua și activitatea de monitorizare și postmonitorizare. E mai simplu în cazul dat. La semințe va fi mai greu de monitorizat, atunci vom fi în poziția de a vedea care este randamentul semințelor acordate.
-Cine este inițiatorul proiectului? Au mai fost asemenea acțiuni făcute în R. Moldova?
-Da, au fost în 2007, când a fost cea mai mare secetă din ultimii 20-30 de ani. Atunci tot FAO, cu resursele ale donatorilor, a distribuit semințe și furaje. La programul actual trebuie să menționez neapărat că avem finanțatori: Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Guvernul Japoniei. Mai așteptăm supliniri la bugetul programului, ca să-l putem extinde. Gestionăm un buget de aproximativ 3 mililoane de dolari SUA. La bugetul disponibil așteptăm supliniri pentru a include încă două raioane.
-Furajele sunt făcute pe loc, din ce constau ele? Materia primă de unde a fost achiziționată?
-Materia primă a fost procurată de la furnizorii locali. Se face licitație internațională, dar cei locali reușesc să propună un preț mai bun în comparație cu cei străini. La licitațiile lansate până acum au câștigat furnizorii locali. Cât privește semințele de porumb, în cel mult trei săptămâni vor fi furnizate. Licitația încă nu a fost încheiată, dar presupunem, că, la fel, vor fi câștigători producătorii locali. Îngrășămintele vor fi importate pentru că nu avem producere de fertilizanți, dar persupun că vom lucra tot cu furnizorii locali.
-Ați reușit până pe 27 martie să distribuți furajele pentru animale locuitorilor dacă, conform informației, pe 1 martie curent, s-au distribuit în r. Basarabeasca, pe 4 martie în r. Căușeni și pe 27 martie în raionul Cahul?
-Ultima zi a fost 31 martie. Acum se lucrează pentru raioanele Cantemir și Leova.
-Pentru anul viitor veți distribui furaje și în alte raioane?
Da, vrem să extindem regiunile. Experții noștri care au făcut evaluarea impactului secetei în octombrie, noiembrie anul trecut au identificat faptul că toate raioanele au avut de suferit, dar la grade diferite. Și va urma în proiectele noastre includerea altor raioane din centru și nord ale R. Moldova. Sudul tot va fi o prioritate. E vorba nu doar de impactul secetei, dar și de situația social-economică din aceste raioane. Nu am ajuns în UTA Găgăuzia, dar cred că teritoriul ei va fi inclus în următoarele proiecte. De asemenea, ca să estimăm mai bine care ar fi resursele necesare pentru a acoperi necesitățile la nivel național, am făcut un plan de răspuns, în care am stabilit trei direcții majore de asistență ca urmare a secetei și răboiului. Una ar fi, la care lucrăm în prezent: distribuirea de imputuri, a doua – crearea și consolidarea capacităților pentru implementarea tehnologiilor de agricultură inteligentă climatic. Aici vorbim despre tehnologii care să economisească resursele energetice, tehnologii care să nu dăuneze solului. Vrem să ajutăm Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în monitorizarea situației ce ține de elaborarea analizelor, evaluărilor în domeniul riscurilor climatice și estimarea pierderilor, urmare a secetei și a posibilelor efecte următoare ale războiului din Ucraina. Planul de răspuns este programat până la sfârșitul acestui an cu un buget aproximativ de 50 milioane de dolari SUA.
-Proiectul vizează doar persoanele fizice? Nu ați identificat fermieri mici care vor și ei să beneficieze de acest ajutor?
-Nu am ajutat fermierii care au ferme de vite, pentru că scopul proiectului nu este de a genera valoare adăugată, dar de a sigura necesitățile imediate de urgență ale oamenilor, ca să poată trece mai ușor această perioadă problematică. Am hotărât să le furnizăm furaje exclusiv persoanelor care dețin animale pe lângă casă, pentru că nu au bani să le cumpere. Pentru că ei au câteva cote de pământ care nu au rodit anul trecut și pentru că 70%-80% din producția națională de lapte este asigurată de aceste gospodării. Asta a fost ținta. Pentru semințe și fertilizanți vom ajuta deja fermierii, și nu gospodăriile casnice. Și aici mă refer nu numai la cei care, neapărat, au înregistrat o gospodărie țărănească, dar și la acei care nu au înregistrat o entitate juridică, însă dețin pământ agricol, de la 1 la 10 hectare și intenționează, pentru sezonul actual, să planteze porumb. Avem de gând să le furnizăm cantitatea de semințe necesare pentru un hectar de porumb. Respectiv, vrem să-i ajutăm pe cei mai vulnerabili, care folosesc porumbul fie la hrana animalelor, fie pentru comercializare, ca să se întrețină.
Interviu realizat de Victoria POPA
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.
