La 4 noiembrie 2016, autoritățile moldovenești vor raporta la Geneva (Elveția), în cadrul sesiunii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, despre cum au fost îndeplinite angajamentele asumate de țara noastră în cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU), acum patru ani. În acest interviu, Ombudsmanul Mihail Cotorobai menționează care sunt progresele, dar și regresele pe care le înregistrează Moldova la capitolul respectării și promovării drepturilor omului.
— În anul 2012, autoritățile din R. Moldova și-au asumat mai multe angajamente internaționale (au acceptat 122 de recomandări din partea statelor membre ONU) pentru a îmbunătăți situația în domeniul drepturilor omului. În opinia dvs. care ar fi principalele rezultate de până acum la acest capitol.
— În linii mari, progresele se rezumă la adoptarea de acte legislative sau normative, a unor documente de politici publice. Am putea califica drept succes adoptarea în 2012 a Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii şi constituirea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, instituţie care şi-a demonstrat eficienţă în perioada scurtă de activitate. Dar, problema constă în implementarea inadecvată a unor acte legislative din diverse motive: lipsa resurselor financiare, neadoptareaunor mecanisme de aplicare în practică sau gradul redus de responsabilitate din partea autorităţilor publice, cooperarea insuficientă/ineficientă între instituţii. De exemplu, a fost adoptat cadrul normativ pentru asigurarea realizării Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, însă, nu au fost elaborate mecanisme suficiente de implementare a acestuia. Un alt exemplu, ar fi recomandările legate de consolidarea Instituţiei naţionale de protecţie a drepturilor omului. În anul 2014, Parlamentul a adoptat Legea nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), aceasta, însă, nu răspunde necesităților de reformare a instituției și de consolidare a capacităților ei.Conceptul legii a fost unul bun, dar în versiunea finală au fost introduse modificări şi completări care au denaturat sensul iniţial pe anumite aspecte. O problemă majoră rămâne a fi finanțarea insuficientă a Oficiului Avocatului Poporului (OAP).
— Dar restanțe?
— Restanţe avem la mai multe capitole. Recent, au fost făcute publice constatările unui studiu realizat la comanda OAP privind percepţia de către cetățeni a respectării drepturilor omului în ţara noastră. Datele cercetării relevă faptul că, în percepţia populaţiei, situaţia privind respectarea drepturilor omului nu s-a schimbat în bine în ultimii 10-12 ani, majoritatea respondenţilor fiind destul de critici în aprecierea stării de lucruri în domeniul respectiv. Estimările participanţilor la sondajul sociologic coincid, în mare parte, cu aprecierile Ombudsmanului. Astfel, cele mai importante şi mai des încălcate drepturi sunt cele privind serviciile medicale de calitate, protecţia socială și o viață decentă, dreptul la educaţie şi la muncă, accesul la justiţie, drepturile persoanelor aflate în detenţie, violenţa faţă de femei, accesul limitat la apa potabilă de calitate şi sanitaţie (mediul înconjurător). Totodată, nivelul înalt al corupţiei constituie un impediment major pentru realizarea drepturilor omului în Moldova, deoarece reduce din capacităţile statului de a asigura respectarea acestor drepturi.
— În Raportul EPU de alternativă (față de cel oficial elaborat de autorități), realizat de Oficiul Avocatului Poporului în acest an, pentru prima dată au fost introduse capitole: „Asigurarea unui trai decent” și „Calitatea și accesibilitatea apei potabile”. De ce a fost necesar?
— În Declaraţia OAP făcută publică la sesiunea preliminară a EPU, desfășurată recent la Geneva, sunt evidenţiate problemele care se referă la asigurarea unui trai decent, calitatea şi accesibilitatea apei potabile, asigurarea serviciilor medicale de calitate în Moldova, cele două menționate sunt abordate repetat în Raportul OAP pentru EPU. Acestea nu au figurat în recomandările altor state pentru Moldova ca şi constatări de ansamblu. S-a vorbit, în special, de realizarea drepturilor de către anumite categorii de persoane, cum ar fi femeile, copiii, etnicii romi etc. Din punctul nostru de vedere, situaţia existentă în acest domeniu este, însă, una îngrijorătoare. Am considerat necesar să atragem atenţia asupra problemelor grave ce vizează asigurarea unui trai decent, calitatea și accesibilitatea apei potabile, pornind de la ideea că o naţiune cu oameni săraci, bolnavi, care trăiesc în condiţii derizorii şi într-un mediu ambiant nefavorabil nu poate fi prosperă, liberă în demnitate şi în drepturi.
Interviu realizat de Lilia Zaharia
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”.
Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
