De Ziua Autonomiei Locale şi a angajaţilor din Administraţia Publică Locală, 1 februarie, primarii şi preşedinţii de raioane s-au întrunit online într-o Adunare Generală a Autorităţilor Publice Locale din Republica Moldova, la care i-au invitat şi pe conducătorii ţării – Preşedinta republicii, Prim-ministra şi Preşedintele Parlamentului. Adunarea a fost organizată de către Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, iar rolul de moderator al adunării şi l-a asumat directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui.
Pe lângă faptul că şi-au adresat felicitări, cu prilejul zilei lor profesionale, primarii au abordat şi problemele cu care se confruntă, or scopul a fost să le definească încă o dată şi să le aducă la cunoştinţă şi celor trei invitaţi, Maia Sandu, Natalia Gavriliţa şi Igor Grosu.
Cele mai des vociferate au fost problemele create în statele de personal din cauza salarizării insuficiente a angajaţilor din primării.
Nina Cereteu, primara de Drochia, spunea că salariile mici, de până la 5 mii de lei, nu sunt motivante pentru specialişti şi de aceea primăriile nu-i au în state. Lipsa specialiştilor suficienţi implică mai multe sarcini pentru cei care lucrează, iar de aici şi calitatea proastă a actelor locale emise, pentru care specialiştii primesc amenzi, prin Codul Contravenţional.
Alexandru Bujorean, primar de Leova, a atins tema reformei administrativ teritoriale. Potrivit dumnealui, de altfel, o opinie vociferată şi de alţi participanţi, consiliile raionale ar trebui să fie dizolvate, şi în acest fel eliberate surse financiare, care să fie utilizate spre creşterea independenţei financiare a primăriilor.
Valentina Casian, primar de Străşeni, a abordat controlul administrativ al activiăţii APL, exercitat de către Cancelaria de Stat. În 2021, spunea Casian, toate notificările Cancelariei de Stat, adresate primăriei Străşeni, au fost respinse sau scoase de pe rol în instanţele de judecată.
„Avem acest tablou trist, când toate cererile Cancelariei au fost respinse în judecată sau scoase de pe rol, iar reprezentanţii Cancelariei de Stat nu s-au prezentat nici la o şedinţă! Îmi adresez întrebarea: cine o să le recupereze primarilor timpul pierdut în instanţe, timpul juriştilor? Care este rolul acestei structuri? Cine va recupera timpul cetăţenilor care nu şi-au rezolvat problema din cauza notificărilor? Cât va purta oficiul Cancelariei de Stat acest om pe drumuri? E vorba ne neprofesionalism sau incompetenţă. Altfel nu putem trata acest lucru!” – descria Valentina Casian experienţa de comunicare cu Cancelaria.
Constantin Cojocaru, primar al mun. Edineţ, a atras atenţia autorităţilor că bugetele oraşelor, chiar şi a celor aparent mai prospere, sunt prea mici pentru a participa la proiectele transfrontaliere, pentru că sunt prea mari sumele contribuţiilor cerute, şi poate a fi mai utilă asocierea mai multor primării pe anumite proiecte. Dumnealui şi-a exprimat şi speranţa, că fondul de dezvoltare regională, promis de Guvern, va fi distribuit transparent.
Ion Ceban, primar al mun. Chişinău, a remarcat diplomaţia colegilor săi în abordări şi a ţinut să spună că nimic din cele promise de actualele autorităţi în campanie electroală nu s-a realizat, deşi au suportul majorităţii parlamentare. E vorba de probleme cronice care nu neapărat necesită finanţare, cum ar fi elaborarea bugetului şi aprobarea în grabă, fără a fi consultaţi primarii. Ceban a mai semnalat că mun. Chişinău are actualmente un deficit de 300 mln lei format din creşterea cheltuielilor la facturi pentru instituţiile publice, problemă comună pentru toate primăriile. Ion Ceban a mai spus că moratoriul instituit de Guvern pe angajări este în detrimentul APL, că doar în mun. Chişinău sunt peste 2 mii de locuri vacante în APL, fapt ce influenţează
Garizan Oleg, preşedintele Asociaţiei primarilor din Găgăuzia, a invocat necesitatea descentralizării financiare, iar un exemplu pozitiv în acest sens ar fi dublarea fondurilor pentru drumurile locale. Ar mai fi la fel de pozitiv acel fond de 700 de mln pentru dezvoltare regională, care se cere a fi distribuit extrem de transparent şi după criterii clare. Garizan, care este primar de Copceac din 1999, a mai vorbit despre transferurile pentru grădiniţe, care în unele primării ajung doar pentru întreţinere şi salarii, iar în altele ajung şi pentru reconstrucţie capitală, semnalând o inechitate în alocări. În unele cazuri, analizate în Găgăuzia, finanţarea a fost de 25 mii de lei pentru un copil pe an, iar altora li s-a alocat şi 43 de mii de lei. Garizan a mai spus că ar fi nevoie ca şcolile să revină în gestiunea primăriilor, asemeni grădiniţelor, pentru o mai bună gestionate, decât acum.
Nicolae Dandiş, primarul mun. Cahul, a propus ca CALM să fie membru al Guvernului şi să fie inclus în lista subiecţilor care au drept de iniţiativă legislativă, pentru a participa efectiv la procesul de luare a deciziilor.
Svetlana Mitrofan, preşedinta organizaţiei profesionale a secretarilor consiliilor locale, a spus că este împuternicită de colegi să ceară mai multe garanţii sociale pentru secretarii consiliilor locale, pentru că în unele cazuri aceştia au o pensie egală cu ajutorul social. Despre salariul secretarilor, Mitrofan consideră că plătindu-i în modul în care o face acum, statul plasează angajaţii săi la limita existenţei.
Maia Sandu a ascultat doleanţele primarilor şi a spus că şi-a notat multe probleme. Despre pretinsa hărţuire a primarilor de către Autoritatea Naţională de Integritate, Maia Sandu a spus că ANI trece acum printr-un proces de constituire a unui consiliu nou, care va putea examina deciziile abuzive ale ANI, care ar trebui să lupte cu îmbogăţirea ilicită, nu cu primarii. La capitoluul reforma teritorial-administrativă, replica Maiei Sandu a fost că primarii nu vorbesc de fapt despre reformă, dar doar despre rolul consiliilor raionale. În opinia sa, se cere a revedea ce funcţii pot rămâne în consilii şi ce nu, ca aceste structuri să devină funcţionale. Îngrijorarea primarilor despre alocarea resurselor pentru dezvoltarea localităţilor este surprinzătoare pentru Maia Sandu, or, mulţi primari ar putea confirma cât de inechitabil au fost alocate resursele în trecut, şi că este deja elaborat un document care să clarifice distribuirea acelui fond de dezvoltare regională. Despre şcoli, Sandu a spus că trecerea şcolilor din primării în gestiunea consiliilor a permis o finanţare mai bună a lor, decât ar avea primăriile la dispoziţie. La final Maia Sandu a încurajat primarii să transforme primăriile în pilonul democraţiei şi să lucreze pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor.
Natalia Gavriliţa, grăbită să părăsească adunarea în favoarea unui diplomat, cu care avea o întâlnire, i-a asigurat pe participanţi că tot ce face Guvernul actual, o face cu respect faţă de APL. Drept exemplu, a invocat Prim-ministra, atunci când este necesar avizul CALM şi el lipseşte, unele proiecte de hotărâri au fost oprite din lucrul lor, pina APL nu a fost consultată. Cu referire la deficitul de cadre, „nimeni ca mine nu vă înţelege”, a spus Gavriliţa, or, şi la nivel central salariile nu sunt motivante. Cât priveşte costurile, R. Moldova cheltuie anual 20 mlrd de lei pentru salariile bugetarilor, dar că sunt destui funcţionari care nu sunt productivi, de aceea e nevoie de o analiză mai profundă a acestui domeniu, a spus Prim-ministra. Natalia Gavriliţa i-a informat pe reprezentanţii APL, că Guvernul a creat un grup de lucru pentru a revizui legea 270, care de 4 ani este „cârpită”, fiind una adoptată populist şi în grabă, ca să aducă la alte standarde salarizarea bugetarilor. Privind costurile facturilor majorate, Gavriliţa a reiterat, că la prima modificare a bugetului, autorităţile locale vor primi resursele necesare pentru a-şi putea acoperi cheltuielile, în baza unei analize a Ministerului Economiei.
S. Cernov
