Una dintre cele mai aglomerate intersecţii din Criuleni, pe care orice comerciant visează să aibă un spaţiu de comerţ, este şi locul unde-şi desfăşoară activitatea, unele de un deceniu, câteva femei, care vând flori. Locul lor de muncă reprezintă o bucată din spaţiile verzi şi o parte din trotuar, pe care-şi întind marfa. Chiar dacă florile nu fac parte din necesarul strict şi zilnic al consumatorilor, femeile insistă că nu vor să închirieze spaţii în pieţile existente pentru că, citat, „pe aici omul trece şi vede, şi aşa cumpără. Or, în piaţă, cine va mai veni la noi?”
Cererile le-au fost respinse de mai multe ori
În speranţa că-şi vor putea crea nişte condiţii mai bune – o construcţie uşor demontabilă sau un pavilion, florăresele au scris primele lor cereri încă prin 2014, prin care îşi anunţau intenţia să cumpere loturi/parcele de teren public su suprafaţa de 10 m pătraţi fiecare, pe care să-şi instaleze gherete de comercializare a florilor. În anul 2017 comerciantele au mai scris cereri de alte două ori, la fel respinse, pe motiv că lotul solicitat de ele se află în zona roşie a drumului. Și în 2018 au mai scris, și tot respinse au fost, din același motiv – ”zona roșie a drumului”, dar nici alt lot nu li s-a propus, deocamdată. Aliona Golban susţine că la cererile depuse în scris, n-a primit nici un răspuns în scris de la primărie. Anterior, femeile ar fi mers la primar, de la care spun că au aflat, că gheretele pe care şi le doresc trebuie făcute într-un rând, că ceea ce-şi doresc dumnealor necesită proiect, proiectul costă bani, dar că primăria nu-i are.
„În piaţă nu putem, că acolo nu-i lume. Lumea toată ştie că suntem aici la traseu şi vrem să rămânem în vizor, văzuţi, vrem la centru”, – răspunde Aliona Golban la întrebarea de ce nu se folosesc de spaţiile comerciale din pieţe. Întrebată, ce venit varsă în bugetul oraşului, Aliona Golban a spus că a achitat 100 de lei anul trecut pentru autorizaţie de funcţionare, care e valabilă și în acest an. Anterior comerţul cu flori a fost exclus din lista genurilor de activitate reglementate de patenta de întreprinzător, dar au gospodărie ţărănească şi certificat că sunt crescători de flori pe loturile de pe lângă casă. Femeia susţine, că de şase ani lucrează în felul acesta, practic, fără condiţii de muncă. La întrebarea, cum crede, de ce nu li se rezolvă problema, Aliona Golban spune, că nu cunoaşte, de ce sunt ignorate. Vânzătoarea îşi mai exprimă convingerea, că dacă vor avea condiţii – un acoperiş de asupra capului, vor avea şi ele motivaţie să deschidă întreprinderi individuale, care obligă să ai şi un aparat de casă, şi ar fi unde să-l pună.
Valentina Paladi de opt ani lucrează în intersecţie. Spune că de două ori a depus cerere la primărie, să i se permită cumpărarea unui lot de teren, răspuns în scris la cerere n-a primit. I-a şi vizitat cineva, căruia nu-i ştie numele (zice că e arhitect), dar care crede că este de la primărie, şi le-a spus că li se va rezolva problema cu terenul, ca mai târziu să li se spună că nu sunt bani.
Situaţia florăreselor, incertă şi ambiguă, este în vizorul inspectorilor fiscali. În luna martie, ne mai spun cele două interlocuitoare, au fost amendate de două ori şi au plătit fiecare cumulativ câte 1500 de lei penalitatea, pentru că nu au aparat de casă. „Îi controlează pe cei care stau în glod, de parcă noi am fi cei care facem milioanele” – spune una din ele. Femeile refuză să-şi înregistreze întreprinderi individuale fără a avea și o încăpere şi trăiesc cu nostalgia patentelor. Întrebate ce cheltuieli suportă şi ce câştigă, florăresele spun că ar câştiga net cca 3 mii de lei linar, şi aceea, în lunile în care sunt sărbători. „Anul trecut am investit în răsad vreo 20 de mii, dar am câştigat vreo 5 mii, pentru că a fost un răsad bolnav şi nu ne-a adus venitul aşteptat. Mai investim în ambalaje, care la fel sunt destul de scumpe, în firele decorative de verdeaţă, care sunt la 5 lei bucata. Noaptea florile le păstrăm în unităţile comerciale din apropiere. Apă folosim de ploaie – o strângem când plouă, iar când e secetă, cerem de la magazin. Avem colege şi în alte centre raionale. Multe din ele au condiţii – au făcut pavilioane, gherete, îşi achită taxele și lucrează. Nu şi la noi, din păcate. Azi sunt de la ora opt în Criuleni (convorbire înregistrată la ora 16.00 – n.r.), e zăpadă topită pe jos, cred că am degetele de la picioare zbârcite de umezeală. Noi ne dorim susţinerea autorităţilor, dar când ne ducem la ei, ne spun că n-au finanţe, că n-au cu ce astupa gropile”, – ne spune una dintre femei.
Licitaţiile la teren public, deschise pentru toţi
Iurie Procofiev, viceprimar, care participă împreună cu comisia funciară a primăriei la examinarea cererilor cetăţenilor legate de probleme funciare, solicitat să spună, dacă a mers comisia la faţa locului, să discute cu florăresele cererile lor, a spus că asta nu s-a întâmplat înaintaea consiliului din 2018, or, nu este prima dată când ele scriu cerere, şi comisia a găsit de cuviinţă să le respingă solicitările, în temeiul aceloraşi motive, din care au respins şi anterior – „zona roşie” a drumului. (Notă: în sensul Regulamentului General de Urbanism din 5 ianuarie 1998, prin linia roşie se subînţelege linia convenţională inviolabilă, care delimitează terenurile construite ori destinate construcţiei (în proprietate publică sau privată) de terenurile publice existente şi rezervate străzilor şi altor comunicaţii de transport). La ultima comisie cererile florăreselor nici nu s-au discutat, a spus viceprimarul, pentru că sunt ca și cele vechi. În acelaşi timp, dânsul a spus că autoritatea locală este prudentă faţă de solicitările florăreselor, asta pentru că experienţa din alţi ani demonstrează, că nu întotdeauna cei care declară un anumit tip de business pentru care solicită spaţiu, îşi respectă angajamentele. S-a mai întâmplat ca un antreprenor, solicitând loc pentru o gheretă de flori, a transformat-o ulterior în magazin alimentar în zona dată. Şi flori vinde, doar că tot în stradă, lângă gheretă.
Alexandru Şapovalov, preşedintele comisiei funciare în Consiliul Orăşenesc Criuleni, ne-a comunicat că ceea ce solicită cele patru femei nu va înfrumuseța orașul. Pe de altă parte, în zona respectivă a fost scos la licitaţie un teren aflat în proprietatea publică, şi fiecare dintre dumnealor a putut să participe la acele licitaţii, dar nu a făcut-o. Consilierul mai adaugă, că situaţia acestora, într-adevăr, este incertă, dar femeile ar putea vinde florile cu acelaşi succes în piaţă, în cazul în care nu au bani să investească în terenuri sau construcţii. Dumitru Simon, primarul, întrebat cum ar putea răspunde administraţia publică cererilor celor patru florărese, a spus că a discutat cu ele, dar va mai pune în discuţie, repetat, posibilitatea ca acestea să-şi organizeze businessul în altă parte, în apropiere de locul actual, or, cetăţeanul căruia îi va trebui flori, va merge acolo şi le va procura.
Consilierii criuleneni, de altfel, mai emisese o decizie (abrogată deja) prin care se interzicea amplasarea gheretelor pe strazile centrale, că vin în contradicție cu planul de urbanism, și doar florăreselor li se permitea să vândă la intersecție, ca ulterior ele, dacă nu au bani suficienți, să ramână în afara legii, iar numărul gheretelor să se înmulțească.
S. Cernov
