Pe data de 11 octombrie, grupuri de locuitori din satele Oxentea, raionul Dubăsari, și Boșcana, raionul Criuleni, au participat la discuțiile despre nocivitatea propagandei și informațiilor false în mass-media. Discuțiile au fost moderate de către experți în domeniul media – Petru Macovei, directori executiv al Asociației Presei Independente, și Viorica Zaharia, jurnalistă la portalul www.moldovacurata.md.
Informația este un produs, și consumatorul trebuie să ceară un produs de calitate
Discuțiile în ambele cazuri, au început prin a prezenta scopul proiectului și oportunitatea lui. ”Informația este o marfă. Noi cînd cumpărăm ceva din magazin, suntem atenți ca produsul să fie bun, proaspăt. Aceleași cerințe ar trebui să le avem și față de informație, și să le cerem jurnaliștilor să ne furnizeze informație de calitate” – spunea Petru Macovei, argumentînd afirmațiile sale cu exemple. Petru Macovei s-a referit la propaganga externă pe care o exercită, în special, mediile rusești, prezentând exemple de manipulare. Drept exemplu a servit un reportaj din anul 2014 difuzat la unul dintre canalele de stat din Federația Rusă, în care niște imagini au fost prezentate drept scene de război din regiunea Donețk, Ucraina. Datorită dezvoltării tehnologiilor, jurnaliști care desfășoară campanii anti-propagandă au verificat imaginile, și au descoperit că aceleași imagini au mai fost difuzate la același post de televiziune, dar în alt context, și că, de fapt, se refereau la o operațiune specială a forțelor de ordine în Kabardino-Balcaria, o regiune a Rusiei, aflată în Caucaz. ”Ceea ce a prezentat televiziunea de stat că ar fi fost în Uctaina în realitate nu s-a întâmplat. Jurnalistul face subiectul pornind de la imagine. Dacă aceste imagini nu se refereau la conflictul din Ucraina, prin urmare, nici evenimentul n-a avut loc, deci știrea a fost falsă total”, a comentat Viorica Zaharia situația descoperită. Petru și Viorica au mai pus în discuție falsurile propagandstice din renumitul reportaj al aceleiași televiziuni de stat din Rusia despre copilul crucificat din orașul Slaviansk, care, la fel, nu a existat, și au demonstrat printr-o altă producție a jurnaliștilor ruși, că locuitorii orașului dezmint laolaltă existența acestui fapt. Știrea despre violarea de către refugiații sirieni (tocmai 30 la număr!), a unei fetițe de 12 ani dinrt-o familie de emigranți ruși stabiliți în Germania, difuzată de același canal, a provocat și reacții diplomatice, și acest fapt au impus jurnaliștii ruși să publice o dezmințire. De fapt, jurnaliștii germani, au stabilit că fetița se certase cu părinții și a fugit de acasă, a stat la un prieten și nu i s-a întâmplat nimic din ceea ce a relatat ”o mătușă” a fetei în reportajul pentru ”Rossia 1”, iar jurnalistul a prezentat un fapt dintr-o singură sursă, fără să prezinte și informații de la instituțiile de drept, oficiale, care ar fi trebuit să gestioneze un asemenea caz, dacă el ar fi avut loc.
Consumatorul nu trebuie să accepte informații trunchiate sau înjumătățite
Jurnaista Viroca Zaharia le-a sugerat oxentenilor să fie mai pretențioși față de informația pe care o primesc pe diferite căi, referindu-se la informațiile comentate, înjumătățite, care conțin etichetări. Drept argument pentru poziția sa, Viorica Zaharia a vorbit despre materialele manipulatorii care apar foarte des în campaniile electorale, atunci când un canal media compara doi candidaţi, prezentînd despre ei fapte în comparație, dar folosind criterii diferite. ”Citind această știre, îmi pun întrebarea de ce au fost comparați doar doi candidați, de ce candidatul față de care TV este loială, nu a comparat acest candidat și cu ceilalți 10, pentru că ei sunt egali în campanie și ar trebui măsurați cu aceeași riglă?”, spunea jurnalista. La întrebarea din ce surse se informează oamenii despre candidații la funcția de președinte, o femeie din Oxentea spunea: ”Ne informăm chiar din faptele lor. În campanie ne spun că sunt pentru noi, pentru popor, dar eu îi întreb: da până acum cu cine ați fost? Unde-s bonurile noastre patrimoniale? La fondurile pe care tot cei din Parlament le conduc și nu ne mai plătesc dividende?”. ”Așa este, în fiecare seară ne trântesc după poartă câte un maldăr de gazete, dar cum să-i mai votezi dacă noi suntem mai săraci pe zi ce trece!?”- o susține o consăteancă. A participat la discuții și primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, care a spus că informațiile prezentate de către jurnaliști sunt interesante și sper să le fie utile consătenilor săi.
Despre etichetări și informarea din mai multe surse
La Boșcana, raionul Criuleni, o bună parte din participanți au fost liceenii din localitate, care au manifestat interes pentru tema discutată. Viorica Zaharia le-a vorbit despre ce trebuie să conțină obligatoriu o știre, și cum arată o știre care manipulează. De asemenea, participanții la discuție au aflat că etichetările tot manipulează și acestea sunt inadmisibile în jurnalismul de calitate. Drept exemple au fost aduse astfel de expresii, pe care jurnaliștii n-ar fi trebuit să le utilizeze: ”raiderul numărul unu” (corect: ”omul de afaceri, urmărit penal”), ”oligarhul Plahotniuc” (corect: ”omul de afaceri”); ”mafioții fugari” (corect: ”oameni de afaceri condamnați în RM, stabiliți peste hotare”), alte etichetări.
De asemenea, jurnalista le-a vorbit celor prezenți despre necesitatea de informare despre un subiect sau altul din mai multe surse, mai cu seamă din cauza apartenenței multor media oamenilor din sfera politică. O elevă a pomenit în acest context cum a fost prezentat, de către diferite televiziuni, momentul transferului lui Veaceslav Platon dintr-o sală a juedătoriei în alta. Acesta a fost prezentat în diferite moduri. O televiziune a lăsat și sunetul, ca să se audă ce a spus bănuitul personal la cameră, iar altă televiziune a închis sunetul, și în loc de expresia spusă de bănuit, a dat știrea comentată, prezentînd momentul într-un mod trucat. ”Eu privesc știrile la mai multe canale TV și apoi le discutăm cu bunelul. Suntem foarte atenți la ceea ce ni se servește”, a spus liceana. Discuţiile au continuat cu prezentarea exemplelor de manipulare, care se intensifică în perioada electorală, fapt ce împiedică cetăţenii să se informeze corect şi să înţeleagă calitatea oamenilor care şi-au declarat intenţia să devină preşedinte şi care au fost admişi în cursa electorală.
”Bine că am venit la discuție. Am aflat și eu abia azi că vom avea alegeri prezidențiale. Eu am revenit de vreo săptămână acasă, și nu am auzit nimic de alegeri, până azi” – a spus o femeie, care s-a aflat la muncă peste hotare un timp mai îndelungat.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase “STOP FALS!”, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI), în colaborare cu Bibliotecile Publice Oxentea, Elena Bejenari şi, respectiv, Boşcana – Svetlana Catan, şi redacţia ziarului “Est-Curier”.
S. Cernov
În imagini: secvenţe de la cele două evenimente
