Țăranii care-și vând produsele lactate la Î.S. „Piața Centrală” din Chișinău susțin că plăcintăriile nu cumpără brânza de vaci de la țărani, deoarece nu este avantajos
Controalele inspectorilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în luna februarie au demonstrat că din 15 administratori de plăcintării din municipiul Chișinău 12 înșelau consumatorii și plăcintele cu brânză nu conțineau de fapt produsul indicat pe etichetă. Inițierea controalelor repetat la jumătate din plăcintării au demonstrat că lucrurile s-au schimbat și agenții economici s-au conformat cerințelor inspectorilor ANSA. „Din opt operatori pe care i-am verificat doar unul nu s-a conformat. Nu a modificat nici eticheta și nici umplutura din plăcintele cu așa-zisa brânză. Respectiv, acesta a fost sancționat conform art. 279 din Codul Contravențional, care prevede de la 90 la 120 de unități convenționale” , a spus pentru GAZETA șefa Direcției siguranța produselor alimentare de origine nonanimală,ANSA, Marina Dintiu.
După ce la începutul lunii martie 2023 ANSA a anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că circa 80 % din produsele denumite „Plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură, dar conțin un amestec de produse pe bază de grăsimi vegetale, am încercat să aflăm dacă după acțiunile ample de control la unitățile de producere a plăcintelor efectuate de verificările inspectorilor ANSA au avut loc schimbări și avem sau nu brânză veritabilă în plăcintele care se vând azi.
În capitală cele mai populare plăcinte sunt cele care se vând lângă Liceul Teoretic „Spiru Haret”, la „Plăcintăria Ștefănița”. Am intrat câteva dimineți la rând să văd ce plăcinte preferă cumpărătorii. Observ că majoritatea clienților cumpără plăcinte cu brânză de vaci, pe lângă celelalte tipuri de plăcinte. Telefonul sună întruna și angajatele preiau comenzi. Plăcintele cu brânză sunt cele mai solicitate. Întreb angajatele dacă brânza din plăcinte este brânză. Mirate, acestea îmi spun că „brânza este brânză cu adevărat. Produsul este cumpărat de la țărani, care deservesc plăcintăria cu brânză de vaci încă de la începuturi”.
Merg spre Î.M. „Piața Centrală”. La intrarea în piață, la o tarabă se vând pateuri, plăcinte, covrigei, cafea și ceai. Lumea bea cafea și cumpără din produsele de patiserie. Tânăra care vinde îmi spune că plăcintele cu brânză sunt de azi, coapte pe loc și mă asigură că în ele este brânză.
„Eu am mâncat și are gust de brânză, dar nu vă pot spune o sută de procente că este brânză de casă, de vaci, cum îi spune lumea „tvorog” (n.r. brânză), mărturisește franc tânăra, adăugând că, odată ce se cumpără, înseamnă că oamenilor le plac produsele care sunt coapte pe loc.
Intru într-un magazin de produse alimentare. Pe lângă produsele lactate expuse în vânzare observ și pungi cu eticheta „produs de brânză”, care are și un preț mai redus decât cel indicat inițial. Vânzătoarea îmi spune că produsul are termenul de valabilitate spre expirare.
„La „Piața Centrală” ploua cu produse lactate de la țară”
În „Piața Centrală” învârtite și plăcinte cu brânză se vând, doar că nimeni nu este sigur dacă brânza din plăcinte este ceea ce scrie pe etichetă, îmi spune mătușa Raia, o femeie din Râșcova, Criuleni, pe care am întâlnit-o în hala cu produse lactate unde-și vinde brânza și smântâna – produse ecologice de la cele patru vaci mulgătoare pe care le ține în gospodărie de mulți ani.
Pensionara vine de două ori pe săptămână la piață (miercurea și sâmbăta) cu brânză, smântână, lapte și ouă de casă. Pentru locul de vânzare achită 50 de lei și 12 lei analiza de la medicul veterinar.
„Azi, dacă e miercuri, 10 mai, după sărbători, la „Piața Centrală” ploua cu produse lactate de la țară. Suntem multe de prin satele din municipiu și altele de mai departe, dar mulți sunt precupeți”, mărturisește femeia, arătându-mi rândurile din dreapta sa unde-s doar precupeți.
Brânza și smântâna se vindea cu 75 de lei kg, dar și cu 70 de lei o vând dacă lumea ia, deoarece e multă, mi se destăinuie țăranca de la Râșcova.
„Produsele lactate se vând proaspete. Acestea se alterează repede și marfa trebuie vândută. În general brânza de vaci se vinde cu 85 de lei pentru un kg. Eu scoc în rolă și în cuptor. Așa se face brânza bună, gustoasă. Am cumpărători de ani buni, dar lucrez 24 din 24 de ore”, îmi explică femeia, care de ani buni vinde produse lactate la piață ca să poată trăi. Pensia ei este de 2200 de lei, care nu-ți ajunge pentru nimic.
„Atât cât mă țin puterile, lucrez. Lucrez și eu, și soțul. El mai puțin. Are grad de invaliditate și e bolnav. Are cinci ani de când are grupă de invaliditate. Am doar o fiică, dar ea are nevoile și viața ei”, mărturisește femeia.
„Administratorii plăcintăriilor au nevoie de brânză ieftină”
Intru în vorbă cu ea. Pensionara se trezește de două ori pe săptămână la ora 3.00 dimineața, atunci când merge la piață, dar și în restul zilelor la ora 4.00 dimineața e în picioare, mi se destăinuie ea. Munca pe care o depune este enormă. „Eu nu am sărbători și odihnă. Mereu lucrez, muncesc mult ca să nu stau cu mâna întinsă. Vacile le mulg cu aparatul de muls. L-am cumpărat cu 11.000 de lei. Schimb piesele regulat. Îl ducem la meșter, am schimbat cărbunele, furtunul. Fără aparat nu aș rezista să le mulg cu mâinile cum făceam la început.”
Femeia nu a încercat să vorbească la plăcintării ca să vândă brânza de vaci, pentru că i-ar fi mai ușor cu realizarea produselor lactate.
„Administratorii plăcintăriilor au nevoie de brânză ieftină. Nu pot vinde plăcinta foarte scump, de aceea în plăcinte este brânză din saci, care e de două ori mai ieftină ca a noastră pe care o vindem – naturală. Dar noi ieftin nu putem să dăm brânza, altfel degeaba muncim și ne istovim. Administratorii de plăcintării cumpără cu sacii. Vor mai ieftin, dar nu e calitate. Asta deja trebuie să verifice inspectorii. Și în sat lumea vine, dar tot vrea mai ieftin brânza, salariile sunt mici, altfel merg la magazin și cumpără produse de brânză”, explică femeia realitatea.
În discuție, pensionara îmi spune că la patru vaci mulgătoare pentru o iarnă trebuiesc circa 600 de baloți de lucernă. „Paie, ciocleje ale mele nu mănâncă, plus urluială. Toată lucerna am cumpărat-o. 39 de mii de lei am dat doar pe ea. Și mi-au rămas doar 88 de baloți. Am ceva rezerve. Toamna pe deal este puțin nutreț, iarbă”, îmi spune ea.
„Dar noi nu putem să ne ducem în stânga Nistrului, la Grigoriopol, să vindem lactatele noastre”
La sfârșitul conversației, femeia, un pic supărată, îmi spune că locuitorii de la Grigoriopol le „strică” piața la femeile care vând produse lactate. Aceștia vin la Chișinău cu lapte și brânză și le vând la un preț mai mic.
„Dar noi nu putem să ne ducem în stânga Nistrului, la Grigoriopol, să vindem lactatele noastre. Ei vin cu o cantitate mai mare pe care o iau de la țărani cu 40-45 de lei per kilogram și o vând aici cu 70. Au și 20 de lei la kg. Lor nu le trebuie să muncească și să țină vaci așa cum facem noi.”
Din 15 plăcintării 12 înșelau consumatorii
Solicitată de GAZETA de Chișinău să spună ce acțiuni a făcut ANSA din februarie până acum după ce s-a depistat că brânza din plăcinte nu este brânză, șefa Direcției siguranța produselor alimentare de origine nonanimală, Marina Dintiu, ne-a comunicat că în primele trei săptămâni ale lunii curente sunt programate controale repetate la unitățile unde au fost depistate nereguli în luna februarie curent.
„E un proces de recontrol. Reverificăm operatorii din municipiul Chișinău, anume, cei mai mari – 15 agenți economici. Din cei 15 administratori de plăcintării verificați 80% înșelau consumatorii, adică din cei 15, 12 înșelau consumatorii la umplutura din plăcintele cu brânză. În cadrul controalelor inițiale s-au depistat încălcări. Agenților economici li s-au întocmit procese-verbale de constatare cu prescripția de a remedia situația ori să modifice eticheta și să informeze corect consumatorii. Nu pot să numească produsul plăcintă cu brânză, dacă nu conține brânză, dar altceva. Își aleg alți furnizori și în calitate de umplutură în plăcinte introduc brânza de vaci. Administratorii au avut două opțiuni: fie informează consumatorii ce umplutură este în plăcinte, fie schimbă umplutura dacă țin la denumirea „plăcintă cu brânză”. Astfel, timp de două luni, administratorii de plăcintării trebuiau să lichideze neregulile depistate de inspectorii ANSA în februarie 2023.
Potrivit șefei Direcției siguranța produselor alimentare de origine nonanimală, Marina Dintiu, săptămâna trecută ANSA a reverificat circa 50% dintre administratorii municipiului Chișinău, deoarece aici sunt concentrate cele mai mari patiserii, în plus, susține ea, „acum este așa un trend de a merge la o patiserie și a servi o plăcintă cu cafea, ceai”, dar s-au verificat plăcintăriile și din alte localități, suburbii. „Am verificat și operatori din orașul Orhei. Verificările vor fi efectuate regulat pentru a respecta drepturile consumatorilor. Pot să vă spun că rezultatul este îmbucurător. Majoritatea au preferat să utilizeze în calitate de umplutură brânza de vaci și cumpără brânza de vaci și nu continuă să utilizeze produs de brânză. Cei care nu s-au conformat deja sunt amendați. Din opt operatori pe care i-am verificat doar unul nu s-a conformat. Nu a modificat nici eticheta și nici umplutura din plăcintele cu brânză. Respectiv, acesta a fost sancționat conform art. 279 din Codul Contravențional, care prevede de la 90 la 120 de unități convenționale (o unitate convențională este 50 de lei).”
Victoria Popa
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.
