În această toamnă cinci cocostârci au rămas pe vecie la Răculeşti. Nu sfidează iarna moldovenească, că nu s-au adaptat la frigurile noastre, ci s-au înfruptat dintrun lan de porumb. Acolo au şi fost observaţi, ca să dispară miraculos la venirea persoanelor interesate să vadă ce s-a întâmplat. Astfel satul a rămas fără cocostârci, dar i-au plâns puţini, că aveau faima de furători de pui de prin gospodării.
Primarul de Răculeşti Vasile Frunza solicitat de E.C zice că a văzut doar un cocostârc mort şi că terenul cu plantaţia de porumb aparţine satului Jevreni, iar proprietarul încă nu e cunoscut de răculeşteni pentru că cu acel pământ s-au făcut mai multe tranzacţii. “Când va veni la recoltarea ştiuleţilor vom afla şi cine-i stăpănul de facto” – a spus primarul de Răculeşti.
Proprietarii de vite cornute mari tot au grijă de lanul de porumb. Cică mai multe dobitoace au păscut pe marginea lanului şi au avut de suferit. Una chiar a pierit. Paguba a achitat-o persoana care a scos cireada la păscut în acea zi, şi nu cel care a stropit plantaţia de porumb, fără să avertizeze sătenii de pericolul la care expune animalele. Primarul de Jevreni s-a referit şi el la schimbul proprietarilor terenului respectiv, dar a zis şi că “vacile dau busna în lan şi distrug munca omului”. Faptul că utilizarea chimicalelor pe lanul de porumb a dus la arderea plantelor pe terenul vecinilor a fost calificat ca o altercaţie între megieşi, proprietari privaţi, cu care administraţia locală nu are treabă. “Trebuie să acceptăm utilizarea erbicidelor, cu sapa nu poţi obţine rezultate”- crede primarul de Jevreni, Vasile Brînza.
O răculeşteancă, animalul careia a avut de pătimit din cauza erbicidelor folosite de stăpânii popuşoiului, povesteşte că sătenii nu cunosc numele proprietarilor, dar au vazut că-s băieţi tineri, cică de la Orhei, cu maşini scumpe şi aroganţi, obraznici cu localnicii. “Noi erbicidele le folosim când plantele au 2-3 frunze, dar ei au stropit şi la sfârşit de august, când erau ştiuleţii mari. Nu au avertizat lumea despre lucrări şi nici nu au treabă că cineva poate suferi din cauza lor”- spunea doamna.
Conform IS Centrul de Stat pentru Atestarea şi omologarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, popuşoii pot fi stropiţi şi cu 2 săptămâni înainte de recoltare, dar nu mai târziu şi nici mai devreme, că substanţa nocivă se acumulează în tulpină şi ştiuleţi. Au respectat dozajul şi termenii indicaţi anonimii latifundiari de la Jevreni, megieşi cu Răculeştenii, nu se ştie. Nu am putut da de urma lor ca să le solicităm opinia. Cert e că Legea 119 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi presupune, în art. 23 că : ”(1) Materia primă agricolă, produsele alimentare şi hrana pentru animale de origine vegetală, puse la dispoziție pe piaţă, în al căror proces de producere, de transportare ori de depozitare au fost utilizate produse de uz fitosanitar şi/sau fertilizanţi, trebuie să corespundă normativelor sanitare. Atestarea corespunderii materiei prime agricole de origine vegetală, inclusiv a legumelor și fructelor în stare proaspătă, și a hranei pentru animale de origine vegetală cu normativele sanitare se efectuează în baza încercărilor efectuate de un laborator acreditat în acest sens. La solicitarea agentului economic, corespunderea poate fi atestată suplimentar prin certificatul de inofensivitate” Vor avea stăpânii porumbului certificat de inofensivitate nu se ştie, că deocamdată pe lângă dezaprobarea sătenilor, moartea cocostârcilor şi a unei bovine n-au câştigat nimic. Doar au generat suspiciunea faţă de inofensivitatea produselor de origine anumalieră din zonă şi a făinei, crupelor ce vor fi făcute din acel porumb, că antreprenorii anonimi precis nu-l cultivă pentru consum personal.
E.Chiriac
