Noua conducere a Ministerului Finanțelor a anunțat, pe data de 23 iulie, 2019, măsuri noi în politica fiscală, incluse în acordul cu Fondul Monetar Internațional. Întro conferință de presă, Natalia Gavriliță, ministra Finanțelor, anunța despre impozitarea așa numitelor tichete de masa, (inroduse prin Legea nr. 166 din 21.09.2017) pe care unele companii private le asigură salariaților, fără a plăti la ele impozite în bugetul asigurărilor sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit.
În comunicatul Ministerului se spune că ”tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii”, iar măsura s-ar impune drept urmare a deficitului Bugetului Asigurării de Stat, care în 2019 ar fi de 2,8 mlrd.lei. Ministerul Finanțelor a estimat că numărul beneficiarilor de tichete de masa ar fi de cca 30 mii salariaţi angajați în 620 de companii private. ”În aceste circumstanțe bugetare, deloc simple, este importantă o reacție promptă și urgentă la politicile care afectează veniturile Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat”, se mai spune în comunicat.
De altă părere, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), unul dintre negociatorii introducerii acestei măsuri ”de protecție a salariaților”. Sergiu Sainciuc, vicepreşedintele CNSM, a vorbit jurnaliştilor în cadrul unui atelier la tema drepturilor sociale, că sindicaliștii au numărat cca 50 de mii de salariați-beneficiari de tichete de masă, care muncesc la cca 800 de companii private, și că sindicatele au convins angajatorii să aplice această măsură de protecție a salariaților, în condițiile în care angajatorii nu le puteau majora salariile, sau le achitau salarii în plic.
”Nu sunt de accord că tichetele aduc pierderi la buget. Pierderi sunt mereu, dar nu acestea sunt cele mai mari”, spunea Sainciuc. Dânsul explica, că introducerea acestora a redus fenomenul plății salariilor în plic și muncii informale.
”Angajatorul a putut să aleagă, dacă să achite salariatului în plic 1000 de lei, suplimentar la “salariul negru”, sau să-i achite aceşti bani oficial sub forma tichetelor de masa. După cum a arătat și practica internațională, fiecare 25 de tichete de masa crează un loc de muncă în industria restaurantelor și cafenelelor. Beneficii colaterale ar fi sporirea consumului, sănătate, producere, impozite. Valoarea unui tichet de masă este de la 35-la 45 de lei. De notat, că instituţiile bugetare nu dau asemena tichete angajaţilor lor, iar legea nu impune pe nimeni. Achită doar cine vrea”, explica S. Sainciuc.
„Tichetele de masă au devenit un important instrument, fezabil din punct de vedere financiar, pentru atragerea, motivarea și fidelizarea salariaților, în special în industriile labour-intensive gen automotive, textile, comunicații. O majorare a salariului ar fi scumpit cu mult mai mult costul forței de muncă și ar fi transformat Republica Moldova într-o destinație mai puțin atractivă pentru astfel de industrii” – afirmă Oleg Budza, preşedintele CNSM, care mai invocă necesitatea consultării, în asemenea cauze, şi a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, ceea ce ministra Gavriliţă nu a făcut.
După ce în spaţiul public au apărut mai multe opinii critice la adrea ministrei Finanţelor şi reacţiile sindicatelor, Natalia Gavriliţă, întrun comunicat de presă din 24 iulie, difuzat a precizat: “Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii. Fosta guvernare a adoptat în grabă, manipulator și în mod iresponsabil o lege a salarizării care nu a fost planificată adecvat, care ne costă cu peste un miliard de lei mai mult decât planificat”, e de părere minitrsa Finanțelor. Ulterior, Ministerul Finanţelor a anunţat, că proiectul de modificare a Legii 166 din 2017 a fost remis spre consultare publică, înainte să fie luată o decizie definitivă.
Economistul Veaceslav Ioniță susține că anularea tichetelor de masă va aduce economisiri la buget de cca 140 de mln de lei, daca se ia in calcul cifra de 30 mii salariati beneficiari de tichete, menţionând că statul oferă unor companii facilităţi fiscale de ani de zile, care se cifrează la multe miliarde. Iar Sergiu Gaibu, Director Program „Sectorul financiar-bancar” din cadrul “Expert-Grup”, consideră că “Tichetele de masă trebuie reformate, nu anulate. Facilitățile orientate spre omul care vine la muncă sunt stimulate în toate țările, iar beneficiul trebuie privit dincolo de ecuația simplistă cash in – cash out în buget strict pe salariat. Deductibilitatea hrănirii angajaților, face ca achizițiile să fie efectuate pe alb, astfel cheltuielile de hrană reprezintă venituri legale în sectorul alimentației publice, care la fel se impozitează. Deci hrana angajaților deductibilă NU este pierdere netă pentru bugetul de stat, având în vedere că anume sectorul alimentației publice are un grad sporit de evaziune fiscală”.
Conform legii, tichetele de masă nu pot fi utilizate pentru achiziția de produse nealimentare, tutun, băuturi alcoolice, vin şi bere. De asemenea, este interzis schimbul contra mijloacelor bănești în numerar. La tichete nu se acordă rest în bani. Angajaţii le pot utiliza la un magazin alimentar sau întrun local de alimentatie publică, cu care emiţătorul de tichete trebuie să deţină un contract.
Între timp, pentru a asigura deservirea calitativă a beneficiarilor de tichete de masă, pe piaţa serviciilor din Republica Moldova au intrat două companii franceze mari, care au făcut şi investiţii solide pentru a putea deservi tichetele de masă. Paralel, Guvernul precedent a acordat reducere la plata TVA sectorului HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Această reducere de TVA, în opinia celor care au propus-o, trebuia să stimuleze creşterea salariului plătit angajaţilor acestui sector, ceea ce nu s-a întâmplat, consideră Sergiu Sainciuc: „Măsura de scădere a TVA în scetorul HoReCa de la 20% la 10% nu a adus la o oficilizare a salariilor, tot 1200 lei se achită oficial şi 3 mii în plic”.
Ministerul Finanţelor intenţionează să revină la 20% TVA pentru că : „Este de menționat că în primele 5 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HORECA analizați a scăzut cu 22 mil. lei. Deși volumele de vânzări în acest sector au crescut cu circa 30%, este dificil de estimat partea creșterii cauzată de aceste scutiri și partea cauzată de alți factori, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, sau creșterea puterii de cumpărare a populației” – se spune în nota informativă a hotărârii, expusă consultărilor publice.
S. Cernov
