(Fragment): „Bună ziua, dragă redacţie, vă scriu doi pensionari de 76 de ani. Avem o durere şi am vrea să ne ajutaţi s-o rezolvăm, că noi nu o putem scoate la capăt.
… Am scris averea noastră agonisită de 50 de ani nepotului, când avea 16 ani. Când i-am scris lui averea, i-am spus ca el să vină când vom rămânea unul din noi, să ne ajute, el însă s-a cerut mai degrabă să vină la noi, pentru că s-a însurat. I-am primit şi au stat la noi doi ani. În aceşti doi ani şi doi copii au născut, dar nevastă-sa focul în sobă categoric n-a vrut să-l facă niciodată. Soţia nepotului era tare fudulă şi rea la suflet şi nu vroia să vină nimeni la noi – mi-a spus în faţă, nu vroia să primească pe nimeni din neamul lui, numai pe ai ei, iar mama ei vroia să-i dăm şi jumătate din ce primeam la cotă, că ar fi cota a băieţilor. Dacă am văzut aşa, moşneagul a sunat la tatăl fetei şi i-a spus s-o mai ieie pe fică-sa la dânsul, s-o înveţe a face focul. Şi ei s-au dus, la noi n-au mai venit trei ani de zile. Nepotul mai venea din când în când, dar nevastă-sa îl suna şi-i punea condiţii, că e ori cu noi, ori cu ea. Venea numai după ceva. Ne-o ajutat oleacă la cărat popuşoi, ca să aflăm că a venit să-i dăm actele pe sote (11 ari) şi vie (5 ari), că ele nu-l primesc acasă, şi le-am dat. I-am mai dat un poloboc, nişte vergi de metal, un scuter, bicicletă, o remorcă. Ba chiar şi tractorul l-a scris bunelul pe el, când l-a cumpărat. L-am ajutat şi cu bani. Ei şi-au făcut casă în trei ani. Cât a stat la noi vroia să-şi facă mansardă, noi nu am vrut să ne strice casa. Cât au stat la noi, reparaţii în casă am făcut tot pe banii noştri. Am schimbat ferestrele cu banii noştri, pe dânşii nu i-am pus la cheltuială, două uşi mici tot cu ai noştri bani. Au făcut două cumătrii la noi, de foc nu i-am pus să aducă, la cumătrie chiar şi un porc am tăiat, şi nu au fost mulţumiţi.
S-a întâmplat aşa, că moşneagul a picat în spital cu o operaţie foarte grea şi cu o boală inclurabilă şi e cel mai obijduit, când nu vine măcar să te vadă în spital şi să-ţi mai dea un pahar de apă. Aveau avere la noi şi a venit şi au luat tot ce era a lor, cu greu am scos casa şi cota, dar tractorul nu-l putem scoate. Chiar dacă ne este nepot, şi ne-a ajutat pe undeva, îi plăteam pentru asta, i-am dat multe lucruri şi bani, ca el să-şi facă casa, dar nevastă-sa spune că nu vrea să ne ajute, că n-are contract cu noi.
Vă rugăm să publicaţi această scrisoare, să fie văzută şi de alţi bătrâni, să nu facă greşelile noasre, cât de buni n-or fi, că e tare periculos să faci aşa greşală. De ajutat nu vor să ne ajute, dar avere vor. Ne-am ajutat cu ce am putut unul pe altul, dar ei nu vor aşa, vor să fie tot a lor, dar noi poate mai avem zile…”.
(Nume/localitate).
Bătrânii trebuie informaţi corect, spun juriştii
Solicitată să prezinte soluţii, jurista Maria Calcatinge, presedinta Asociatiei Obşteşti „Centrul Naţional de Consultanţă şi Executare Documentară”, mediator comunitar, a spus:
”Persoanele vârstnice sunt de multe ori vulnerabile pentru că le scad resursele fizice, care nu înseamnă întotdeauna boală, au resurse financiare limitate sau situaţia li se agravează din cauza dizabilităţilor mentale. Problema principală, în opinia juristei, este că, de fapt, nimeni nu explică acestor bătrâni consecinţele actelor, semnate de ei, pentru că atunci când explici persoanei, pe înţelesul persoanei, nu în termeni juridici, ce se poate întâmpla, persoanele refuză încheierea acestui contract. Refuzul de a încheia un astfel de contract ar însemna că notarul nu a încasat niciun bănuţ pentru întocmirea acestui contract, sau chiar nu dispun de timp suficient pentru o explicaţie mai amănunţită.
Dacă facem referire la cazul descris de cei doi pensionari, nu este clar cum au „scris” bunurile pe numele nepotului. Dacă este un testament, pensionarii îl pot anula, dacă este întocmit un contract de donaţie, se poate cere prin instanţa de judecata revocarea sau rezoluţiunea acestui act. Alte aspecte ale cazului pot fi consultate dacă avem mai multe detalii. Este important oamenii în vârstă sa cunoască consecinţele actelor intocmite şi să înţeleagă diferenţa dintre ele. De exemplu:
1. Testamentul este actul juridic unilateral, întocmit în timpul vieţii persoanei care lasă testament, prin care o altă persoană va folosi averea sa după ce semnatarul testamentului va înceta din viaţă. Până în ultima clipă a vieţii testatorul poate revoca (anula) sau modifica (schimba) unilateral dispoziţiile pe care le-a făcut prin testament, de câte ori doreşte.
2. Contract de donație – este contractul prin care una din părţi transmite altei părţi averea sa fără a primi ceva în schimb. Contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului. Adică, dacă un pensionar a transmis unui nepot averea prin contract de donaţie, pensionarul nu mai are dreptul asupra acestei averi. Bineînţeles, nepotul poate accepta sau refuza donaţia.
3. Contract de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă – prin acest contract se înţelege faptul că o parte (beneficiarul întreţinerii) transmite un bun mobil sau imobil în proprietate celeilalte părţi (dobânditorul bunului), cu condiţia ca acesta (dobânditorul bunului) să-i ofere întreţinerea (îngrijirea) necesară în natura – să-i ofere locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum şi asumarea cheltuielilor de înmormântare.
Contractul de donaţie şi contractul de înstrăinare cu întreţinere se reziliază doar prin acordul ambelor părti sau prin instanţa de judecată la cererea unei părţi. Atunci când merg la notar, persoanele trebuie să analizeze bine, care din aceste trei opţiuni e mai sigură pentru protejarea lor. În cazul când persoanele de vârsta a treia au nevoie de ajutor pentru soluţionarea unui conflict, pot solicita un avocat remunerat de către stat.
Asistentul social nu are dreptul să se implice în probleme de patrimoniu
Întrebată dacă asistenţii sociali, ar putea fi acele persoane, care şi-ar asuma ghidarea bătrânilor în situaţii de genul celor reclamate, Margareta Saviţchi, şefa serviciului asistenţă socială comunitară din cadrul DASPF Criuleni, a spus următoarele: „Asistentul social nu are dreptul să se implice în treburi ale beneficiarilor, legate de avere. Asistentul socialle poate sugera bătrânilor să se adreseze după o consultație la primar sau la secretarul consiliului local, sau la un jurist, dacă aud că ar exista aşa fel de probleme, pentru că în situaţia când bătrânii ar rămâne pe drumuri, tot primarul va fi responsabil pentru viaţa lor de mai departe. În trecut au fost cazuri când bătrânii erau folosiţi de către lucrătorii sociali, îi îngrijeau fiind angajaţi în serviciu, apoi rămâneau stăpâni pe proprietatăţile lor. Ca asemenea situaţii să fie excluse, actualele regulamente şi legi interzic asistenţilor sociali să se implice în determinarea proprietăţii beneficiarilor”.
Potrivit datelor DASPF, în raionul Criuleni sunt 2097 de persoane cu vârsta de la 75 de ani în sus.
S. Cernov
