Cu ocazia zilei de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a prezentat, astăzi, într-o conferință de presă, Indexul Egalității de Gen 2025, pentru a analiza și a înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova. La conferință au fost prezente, într-o voce comună, și reprezentantele Platformei pentru Egalitatea de Gen, Coaliției Naționale „Viața fără Violență” și Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.
Potrivit expertelor care au elaborat documentul, Indexul Egalității de Gen 2025 înregistrează un regres. Nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 60 de puncte, fiind cu un punct mai puțin față de anul precedent. Se arată progrese fragile pe câteva domenii, printre care piața muncii și educație. Însă cel mai mare regres din ultimii ani l-a înregistrat domeniul stereotipuri și prejudecăți.
Potrivit Nataliei Covrig, directoare executivă a CPD, din cele șase domenii analizate, doar două au înregistrat un progres, dar foarte fragil și modest. Acestea sunt piața muncii și educația, domenii în care în anul 2025 a fost o avansare cu doar 0,6 puncte. „Deci, nu avem măcar un punct deplin. Este un progres foarte modest, dar este optimist faptul că nu stagnează complet avansarea egalității de gen în Republica Moldova”, a menționat Natalia Covrig.
Pe de altă parte, în două domenii s-a înregistrat un regres semnificativ. De exemplu, în domeniul sănătății, indexul egalității de gen a scăzut cu 1,8 puncte față de anul precedent. La „capitolul stereotipuri și prejudecăți” s-a înregistrat un regres semnificativ, care presupune un pas în urma cu 3,8 puncte.
Alexandra Ermolenco, directoare de progarme CPD, a menționat că femeile sunt subreprezentate în funcțiile de conducere în cadrul administrației publice centrale. Astfel, funcțiile pe scară ierarhică, cu cât mai jos, cu atât reprezentarea femeilor este mai mare. „Cu regret, când vorbim despre funcții decisive, la nivel superior, ponderea lor este redusă. Dar o latură pozitivă este reprezentarea femeilor în cabinetul de miniștri. Avem 31% de femei, ceea ce plasează Moldova ca pe o țară-lider la acest capitol de reprezentare”, a notat experta.
Gheorghina Drumea, secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare și membră a Consiliului pentru Egalitate, a declarat că, din păcate, majoritatea bărbaților continuă să considere că locul femeii este la bucătărie, că el știe mai bine unde este locul femeii și de asta el poate să controleze ceea ce face și ce spune o femeie. „Din păcate, este un regres, pentru că într-o societate democratică, cu implementarea atâtor politici, cu aspirații de integrare în UE, în loc să progresăm, noi regresăm. Este un fenomen periculos”, a mai spus Gheorghina Drumea.
Promovarea egalității de gen este un aspect crucial în societatea contemporană, deoarece contribuie la o mai mare coeziune socială și la o dezvoltare mai echitabilă pentru toți membrii comunității. În ultimii ani, Moldova a făcut progrese semnificative în ceea ce privește promovarea egalității de gen, îmbunătățind cadrul legislativ și implementând o serie de activități, programe și proiecte menite să sprijine acest obiectiv. În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu un set de 8 inițiative de 8 martie, menite să accelereze progresele în domeniul egalității de gen.
8 inițiative de 8 martie
- Eforturi mai mari întru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale la locul de Studii – Completarea Codului Educației cu un capitol dedicat interzicerii hărțuirii sexuale
– Aprobarea și instituționalizarea unei metodologii pentru evaluarea nivelului de maturitate al proceselor interne din instituțiile educaționale;
– Includerea obligatorie în curriculum a unor subiecte axate pe diminuarea și eliminarea tuturor formelor de discriminare, hărțuire, abuz sexual și violență;
– Elaborarea unui Program Național anti-hărțuire;
– Formarea cadrelor didactice și a personalului din instituțiile de învățământ în recunoașterea, prevenirea și raportarea cazurilor de hărțuire sexuală;
– Elaborarea ghidurilor de bune practici adaptate tuturor tipurilor de învățământ.
- Prevenirea și combaterea violenței obstetrice și ginecologice (VOG)
– Dezvoltarea cadrului normativ legal întru prevenirea și combaterea VOG;
– Formarea și responsabilizarea personalului medical;
– Informare, educare și suport pentru paciente;
– Sensibilizarea comunității largi privind violența obstetrică;
– Monitorizarea și măsurarea fenomenului.
- Reducerea diferenței salariale (în 2023 femeile au obținut în medie cu 15,6% mai puțin decât bărbații)
– Obligativitatea pentru angajatori de a divulga structura salarială și criteriile de remunerare;
– Interzicerea pentru angajatori de a cere candidaților dezvăluirea informațiilor privind salariul anterior;
– Instituirea unui sistem eficient de supraveghere a aplicării normelor de echitate salarială;
– Interzicerea clauzelor de confidențialitate salarială în contractele de muncă, în vederea încurajării unei culturi a transparenței și a corectitudinii;
– Integrarea în legislație a dreptului angajaților de a primi despăgubiri;
– Introducerea în cadrul legislativ a conceptului de discriminare intersecțională.
- Susținerea familiilor tinere întrucât prezența unui copil reduce rata de ocupare a femeilor cu 28,6% față de cele care nu au copii
– Continuarea eforturilor de asigurare a reconcilierii vieții de familie cu cea profesională;
– Deduceri suplimentare din impozit pentru părinții care au copii înscriși la creșă, grădiniță sau școală;
– Extinderea protecției pentru familiile monoparentale;
– Detalierea reglementărilor privind flexibilizarea muncii;
– Oferirea de suport educațional în perioadele de vacanță;
– Acces mai mare la programe afterschool, prin finanțare de la bugetul de stat și obligarea instituțiilor să creeze astfel de programe.
- Promovarea sănătății reproductive a femeilor
– Scutirea taxelor pentru produsele menstruale și includerea acestora în lista produselor de primă necesitate/social importante;
– Extinderea tratamentelor compensate în perioada premenopauzei și menopauzei;
– Introducerea serviciilor de consiliere psihologică/psihoterapie în Programul unic de asigurări medicale;
– Acordarea concediului medical menstrual, pentru femeile afectate de simptome severe în perioada ciclului menstrual;
– Sporirea accesului cuplurilor și femeilor solitare la procedurile de fertilizare in vitro;
– Reglementarea și (re)introducerea serviciilor de avort medicamentos prin telemedicină;
– Dotarea tuturor instituțiilor medicale cu scaune ginecologice adaptate pentru femeile cu dizabilități.
- Creșterea accesibilității instituțiilor publice și private, deoarece, potrivit datelor oficiale, din cele 5.137 de obiecte (instituții publice de primă necesitate) supuse inventarierii, 3.440 nu sunt adaptate sau nu corespund normelor privind accesibilitatea
– Elaborarea unui Plan Național de Accesibilizare;
– Desemnarea unei instituții responsabile de evaluarea și monitorizarea accesibilității;
– Respectarea cadrului legal privind condițiile de accesibilitate și sancționarea neadaptării mediului fizic;
– Extinderea infrastructurii și tehnologiilor asistive.
- Asigurarea unei educații incluzive
– Flexibilizarea programelor de studii în ceea ce privește durata și forma de organizare (opțiuni online, part-time, modular etc.), pentru a oferi șanse egale de a accesa și finaliza studiile, în special pentru tinerele care au responsabilități de îngrijire ori se confruntă cu dificultăți de mobilitate;
– Adaptarea locului de studii la necesitățile părinților cu copii de vârstă preșcolară, prin crearea serviciilor de îngrijire în instituțiile educaționale;
– Vouchere pentru servicii de îngrijire a copiilor, acordate tinerilor/tinerelor NEET cu copii mici, care se încadrează în studii ori în câmpul muncii;
– Adoptarea unui cadru legal eficient de protecție a victimelor bullyingului;
– Eliminarea restricțiilor de accesare a studiilor superioare și medii de specialitate pentru copiii cu CES (Cerințe Educaționale Speciale).
- Introducerea și promovarea educației sexuale
Ca disciplină obligatorie în curriculumul școlar;
Crearea de programe și cursuri adresate adulților.
