
Consiliul local Sireți, r. Strășeni, a propus mai multor primării învecinate să inițieze, de comun acord, procedura de amalgamare voluntară. Consiliul satului Sireți, cu votul unanim a 13 consilieri au aprobat la 16 decembrie 2024 decizia nr. 10/12, prin care și-au exprimat intenția să formeze o primărie comună cu oricare dintre următoarele primării: Roșcani, Rădeni sau Micăuți din r. Strășeni, primăriile Ghidighici, Grătiești sau Vatra din mun. Chișinău, sau com. Drăsliceni, r. Criuleni
Consilierii comunei Drăsliceni au examinat propunerea colegilor de la Sireț pe data de 5 februarie 2025 și au respins-o cu votul unanim a 13 consilieri prezenți la ședință.
Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, întrebat de „Est-Curier”, ce argumente a pus în fața colegilor primari, când a înaintat propunerea către cele șapte primării, a spus că atât criza demografică, cât și propunerea actualelor autorități de a acorda și fonduri pentru proiectele comunitare primăriilor care se vor amalgama, ar fi principalele argumente. Leonid Boaghi accentuează că este deschis să discute orice formulă de amalgamare, fie că va rezulta ea cu absorbirea comunei de o altă primărie sau că va rămâne Sireți reședință de comună.
„Până a lua decizia în consiliu, am avut discuții cu fiecare primar ale celor 7 UAT. Consiliul local Drăsliceni a respins propunerea prin decizie, posibil așa va face și consiliul de la Micăuți. Din discuții, și-au arătat interesul primarii Rădenilor și, un pic, al Roșcanilor, cel mai mult – Ghidighici și Grătiești, dar urmează să vedem deciziile consiliilor lor. Chiar dacă ei sunt în municipiu, de ia după capacități și după numărul de locuitori. Nu este exclus că vom rămâne reședință de comună, dar eu sunt deschis spre orice formulă. Argumentele în favoarea amalgamării: criza demografică, care nu e de ieri sau azi, care e un proces în ultimii 30 de ani, ce a redus populația la jumătate. Un proces de reformă administrativ-teritorială este inevitabil. Cu cât mai mult întindem acest proces, el va da alte rezultate, nu știu dacă pozitive sau negative. Dacă noi putem urgenta procesul de amalgamare și încă primi careva resurse financiare – varianta propusă de Guvern, este bine. În cazul în care asta se va întâmpla, să zicem, în 2027, și acel ce va fi la guvernare atunci pur și simplu va spune „de azi înainte, vreți nu vreți, reforma se întâmplă normativ”, va emite o altă lege cu privire la organizarea administrativ-teritorială, place sau nu place, reforma o să se întâmple, și fără suport financiar, fără mecanisme financiare. Dacă putem să anticipăm acest lucru, să mergem la reforme și să mai primim beneficii financiare pentru comunitățile noastre, ca să putem investi în proiecte comunitare, este al doilea argument. Pe lângă finanțările de la bugetul de stat putem să obținem și finanțări de la partenerii internaționali, care ar fi interesați să ajute primăriile în procesul benevol de amalgamare. Putem să mai menționăm că e mai bună capacitatea fiscală a comunelor mai mari, iar amalgamarea nu înseamnă neapărat să se reducă personalul. Poate să crească, din contra, spectrul serviciilor acordate cetățenilor. Clădirile primăriilor nu vor dispărea, dar, de exemplu, o zi pe săptămână ar putea veni un arhitect acolo, să deservească cetățenii, că nu e nevoie de el de luni până vineri, sau un specialist pe achiziții, sau în alt domeniu. Primăria Sireți, cu tot cu diasporă, are 6500 de locuitori. Astăzi suntem satul cu 3 viceprimari, avem 3 specialiști pe atragerea investițiilor, specialist pe comunicare, avem centru de tineret cu doi angajați, avem post de pompieri voluntari. Avem salarii pentru toți, pentru că am mai mărit un pic taxele și impozitele, din 2021, de când guvernul a dat posibilitate să modificăm coeficienții la impozit pe imobile și funciar. Nu am propus să ridicăm impozite și să nu facem nimic. În ultimii șase ani am adus investiții de 100 mln de lei. S-au făcut peste 10 km de drumuri, peste 10 km de canalizare, peste 30 km de iluminat public, avem 4 terenuri de joacă, două scuaruri, post de pompieri voluntari, avem servicii noi, s-a dezvoltat infrastructura”– a spus Leonid Boaghi.
Primarul comunei Drăsliceni, dl Petru Buzu, a spus că a discutat cu alți colegi care conduc localitățile adiacente propuneri verbale la acest subiect, dar că la moment nu este interesat de un proces de amalgamare, atâta timp cât primăria se descurcă financiar. Dumnealui a spus că nu comentează decizia consilierilor locali din Drăsliceni care au respins propunerea consilierilor de la Sireți. „Am auzit că s-au inițiat, în ultima jumătate de an, două procese de amalgamare, unul la nord și altul la sud. Dacă o să vedem finalitatea, o să ne convingă că este bine, atunci vom discuta. În opinia mea, dacă într-o primărie sunt 2-3 întreprinderi care aduc venituri mari, dacă vom avea o descentralizare concretă, ca să vină un procent mai mare de impozite în primării, poate că nu va fi nevoie de subvenții de la stat. Acum mai multe venituri locale de duc la bugetul de stat” – consideră Petru Buzu.
Primarul de Drăsliceni nu vede atractive alocările promise de Guvern pentru primăriile care au decis amalgamarea, și consideră că o eventuală dispariție a primăriei în localitate ar crea probleme oamenilor în etate în ce privește accesul la serviciile primăriilor.
Legea Nr. 225 cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale este în vigoare din noiembrie 2023. Printre cerințe față de localitățile amalgamate (unire) voluntar se numără un număr nu mai mic de 3 mii de locuitori, o distanță nu mai mare de 25 km de la centrul de reședință a comunei amalgamate până la celelalte părți componente. Centrul administrativ al comunei amalgamate va fi localitatea cu cel mai mare număr de locuitori, cu cea mai mare capacitate fiscală în raport cu numărul de locuitori; UAT cu cel mai înalt nivel de conectare a locuitorilor la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.
Art. 16 al legii conține formele de suport financiar din Fondul de amalgamare voluntară a localităților care pot avea formă de transferuri cu destinație specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară; transferuri cu destinație specială pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate; transferuri pentru susținerea bugetelor UAT amalgamate.
Ce cred primarii din r. Criuleni despre amalgamarea voluntară, vedeți în materialul video „Vocea primarilor despre amalgamare”.
S.Cernov