Şi-au spus “oful”, dar li s-a cerut răbdare

În perioada 2017-9 luni ale anului 2018, în or. Criuleni au fost comise mai multe furturi din locuințele cetățenilor, majoritatea – cu implicarea minorilor. Păgubiții – cca 20 de cetățeni din Criuleni, locuitori ai străzilor Păcii, Viilor, Victoriei, ş.a., au cerut ajutorul ofițerilor Inspectoratului Național de Investigații, al Inspectoratului General al Poliției, pentru că, spuneau ei pe rând, nu sunt mulțumiți de munca angajaţilor Inspectoratului de Poliţie Criuleni, care anchetează furturile, în urma cărora au fost deposedați de bunuri. Unii afirmau că se tem să doarmă în propriile case, pentru că făptașii, fiind minori, nu sunt pasibili de pedepse privative de libertate și aceștia continua să spargă locuințe.

IMG_2155

Oleg Cioban, șeful Inspectoratului de Poliție Criuleni, i-a invitat în cabinetul său pe toți doritorii de a-și spune ”oful”, și de la bun început a spus că are toată încrederea în colegii și subalternii săi, iar neîncrederea victimelor s-ar trage din cauza unei proaste comunicări dintre ele şi ofițerii de urmărire penală, care le anchetează cazurile. De cealaltă parte, cei veniţi susțin că nu sunt informați despre etapele anchetei, despre rezultatul expertizelor stabilite, alții, fiind angajați peste hotare, nu-și pot programa plecările din țară, pentru că polițiștii nu le-ar fi comunicat termeni concreți de desfășurare a anumitor proceduri din anchete.

Referindu-se la perioada sus menționată, Nicolaie Cortac, șeful secției urmărire penală a IP Criuleni, a făcut o analiză și a menționat că în urma furturilor din locuințele criulenenilor, magazine, chioșcuri, instituții publice de către un anumit grup de minori au fost deschise 30 cauze penale. La moment, 10 cauze penale sunt înaintate Procuraturii pentru control și expediere în judecată, 3 cauze sunt suspendate, iar 17 cauze se mai anchetează de către ofițerii de investigații și ofițerii de sector. Acumularea probelor e dificilă, spunea Nicolaie Cortac, pentru că minorii bănuiți după comiterea furturilor dispar de pe teritoriul raionului, apoi apar iarăși și comit furturi noi. Între timp, trei dintre minorii care au comis furturile, au trecut la jafuri şi au fost arestați, unul deja şi-a primit prima sentinţă cu amânarea pedepsei.

IMG_2152

Şi Petru Tofan, procurorul-șef al raionului, prezent la discuția cu cetățenii, a răspuns la nemulțumirile acestora vizavi de neputința legii de a-i pedepsi pe tinerii care le-au devastat proprietățile. Procurorul a explicat că minorul poate fi reținut și arestat doar în cazurile când el comite infracțiuni pentru care Codul Penal prevede pedepse privative de libertate mai mari de 5 ani de zile. Minorii pot fi reținuți numai pentru infracțiuni grave și atunci când aceste inrfracțiuni sunt comise cu aplicarea violenței. În alte cazuri, legea îi protejează pe minori și legea trebuie respectată, în caz contrar, atât anchetatorul, cât şi procurorul, poate fi învinuit de depăşire a atribuţiilor de serviciu. Dacă persoanele adulte pot fi reținute, pentru anumite acțiuni procedurale, pe un termen de 72 de ore, atunci minorul poate fi reținut doar până la 24 de ore, a răspuns Oleg Cioban la replica pătimitului Sergiu G., de ce nu au fost reținuți spărgătorii locuinței sale, dacă s-au stabilit cine erau, ca aceștia să nu poată scăpa de bunurile sustrase din locuința sa, până la revenirea lui de peste hotare.

Cetățenii pătimiți și-au exprimat convingerea, că gruparea de minori ar avea un coordonator matur, care îi pune la cale, îi ghidează, folosindu-se de “lacuna legislativă”, cum numesc ei drepturile minorilor, și chiar au dat nume de presupuși coordonatori.

O altă victimă a furtului de bunuri personale, Olga S., spunea că ea a indicat poliţistului venit la faţa locului, unde este motoreta sa, însă, acesta nu ar fi luat în calcul sugestia ei, ca mai apoi faptul să se adeverească, dar mijlocul de transport i-a fost restituit deteriorat în proporţie de 70 la sută abia peste trei luni. Şi în acest caz furtul a fost comis de către un minor, spunea femeia, şi nimeni nu a fost pedepsit. O altă participantă la discuţie, Evghenia O., întreba de ce nu sunt restituite bunurile furate, invocând cazul familiei sale, dar a mai întrebat, dacă părinţii acestor tineri sunt cumva traşi la răspundere. Alexandru Ursu, şeful secţiei ordine publică, a spus că de regulă părinţii sunt amendaţi, sau bunicii, dacă minorii sunt lăsaţi în grija lor. Problema e că mulţi din cei delicvenţi provin din familii vulnerabile, incomplete, sau părinţii le sunt peste hotare. Elena B. la fel şi-a spus păsul. Dânsa susţine că timp de 2,5 luni, casa i-a fost spartă de două ori, în anii 2013-2014. Hoţii au ştiut când femeia a lipsit de acasă, în al doilea caz – o singură noapte, şi i-au furat până şi ceaunele din bucătărie. Femeia spune că până în prezent hoţii nu au fost depistaţi.

Profitând de ocazie, Valentin G. a spus că nu ştie cui să se plângă pentru că i se fură păpuşoii de pe deal, că pe stradă lipseşte iluminatul public, iar doamnele Iulia B, Iulia P., şi  Veronica F., părţi pe un dosar economic, s-au plâns că ancheta în cazul lor durează de ani buni, s-au schimbat opt anchetatori între timp, dar aşa şi nu a ajuns la finalitate, iar unele decizii judecătoreşti irevocabile aşa şi nu sunt puse în aplicare, plângere adresată în special procurorului. Ion B., care a figurat ca martor pe un caz de furt, a întrebat, dacă este legal ca poliţistul să-i ceară să semneze un proces-verbal fără să i-l citească şi de ce i-a mai dat să semneze trei foi curate.

Oleg Cioban a încheiat cu a le mulţumi oamenilor că au venit, presupunând că e pentru prima dată o aşa adunare, şi i-a rugat să aibă răbdare, pentru că unele infracţiuni, aparent simple, sunt foarte greu de documentat. În plus, inspectoratul nu este asigurat cu cadre suficiente, mulţi dintre cei care muncesc aici circulă din alte localităţi, în special, din Chişinău. La moment în secţia urmărire penală sunt două funcţii vacante, iar ofiţerii care lucrează au în gestiune până la o sută de dosare pe an. Chiar şi aşa, el a făcut apel la cetăţeni să comunice fără frică cu poliţia, să fie atenţi la gospodăriile vecinilor şi să apeleze când văd sau aud ceva suspect în preajmă, şi i-a asigurat că va contribui la o mai bună comunicare a subalternilor săi cu victimele.

Angajații Inspectoratului Naţional de Investigaţii, prezenţi la întrunire, au avut misiunea să analizeze obiecțiile cetățenilor și să facă o concluzie, dacă angajații IP Criuleni au acționat corect în cazurile lor sau invers. În contextul drepturilor minorilor, Dorel Nistor, şef al secţiei siguranţă copii a IGP, a comunicat că la moment în Parlament este înregistrat un proiect de lege cu privire la măsurile aplicate copiilor cu comportament deviant, care prevede crearea unui serviciu mulţifuncţional corecţional, menirea căruia ar fi să lucreze cu minorul şi familia lui, iar dacă lucrul nu va fi cu succes, legea va prevede izolarea minorului de un anumit termen.

S. Cernov

Imagini: aspecte de la întrunirea cu cetăţenii

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *