Atelierul „Sporirea accesului la justiție pentru victimele violenței în familie din r. Criuleni”, desfășurat la Corjova, pe data de 3 septembrie, a reunit asistenți sociali din regiune, pedagogi, autorități locale, reprezentanți a câtorva familii, victime sau potențiale victime ale violenței domestice (în cazul dat, au fost doar femei), pentru care specialiștii invitați au pregătit sesiuni de informare pe domeniul discutat.
Pe Valentina (nume schimbat) a invitato asistenta socială. Femeia a recunoscut că periodic aveau loc conflicte în familie, și că de mai multe ori a fost atacată de ginere, care devine violent când consumă alcool, iar pentru a se apăra, a apelat la ajutorul poliției. Agresorul a fost amendat pentru faptele lui, iar intervenția polițiștilor i-a
schimbat acestuia și comportamentul, afirmă ea.
O altă participantă a spus că nu are un soț violent, dar că duce o viață grea, pentru că partenerul său nu se implică în viața familiei, dar mai mereu face abuz de alcool. „Nu m-a bătut nici primul soț, nici cel de acum, dar am avut o viață foarte grea, nu am de la el nici un ajutor de când trăim împreună. La început lucram împreună, dar cu timpul s-a delăsat, am fost nevoită să vând animalele, pentru că m-am îmbolnăvit între timp și nu mă mai ajută nicicum. Copiii sunt mari, sunt cu familiile lor. Nu vreau să-l alung, că este o vorbă: rău cu rău, dar mai rău fără de rău” – își descrie viața o altă femeie.
Angela Cecan, psihologă în cadrul Asociației Obștești ”La Strada”, a vorbit despre fenomenul violenței în familie, despre manifestările violenței, tipurile violenței și ciclurile acesteia. Fenomenul are loc nu doar în familii vulnerabile, cum se crede adesea, dar și în familii care au un statut ”bun” în societate. ”A nu scoate gunoiul din casă” în asemenea cazuri înseamnă a plasa victima într-un cerc vicios, așa încât se ajunge uneori la deznodăminte tragice, iar tăinuirea violenței, răbdarea nu duce decât la distrugerea psihologică sau fizică a victimei.
Psihologa a recomandat celor care se simt atacați, bărbați sau femei, să ceară ajutorul persoanelor apropiate, a asistentului social, al poliției, a unei rude de încredere, pentru că nu doar persoana abuzată suferă, dar și alți membri ai familiei, cel mai tare fiind afectați copiii, afirma Angela Cecan.
Grigore Moga, formator în Direcția dezvoltare profesională a Academiei de Poliție „Ștefan-cel-Mare”, a descris etapele adresării la poliție și felul în care o victimă poate solicita consiliere juridică, psihologică, și care este rostul ordinului de restricție de urgență și cel al ordonanței de protecție.
Andrei Pădure, șef al catedrei Medicina legală a aceleiași instituții, a descris amploarea violenței în familie, consecințele violenței asupra femeilor, copiilor, societății.
„O dată în lună sau în două luni, avem sesizări în com. Bălăbănești privind acțiuni violente în familii. Echipa multidisciplinară intervine, dar cel mai des, părțile se împacă și refuză asistenșa de mai departe a specialiștilor.
Majoritatea sesizărilor cu asta se termină. Noi oricum continuăm să monitorizăm aceste familii. Pe parcursul anului 2021 am înregistrat în comună 5 cazuri de manifestare a violenței domestice, majoritatea între bărbați-femei, dar a fost și cazuri mamă-fiică sau tată-fecior. De regulă, noi încurajăm victimele să nu tacă și să nu rabde, pentru că se va repeta permanent. Noi le explicăm despre ordinele de restricție, despre centre de plasament de
urgență, am încercat chiar să plasăm o mamă cu un prunc în asemenea centru, dar a refuzat, pe motiv că agresorul „și-a cerut iertare”” – au comunicat asistentele sociale Zinaida Malai și Ana Coinac.
„Nu am numărat câte cazuri au avut loc, dar avem pentru următoarea ședință a comisiei multidisciplinare să discutăm trei acte de la poliție privind violența în familie. Vom invita aceste familii și vom încerca să vedem
care este esența acestor acte de constatare și cu ce putem ajuta. Sunt victime, am invitat azi vreo câteva, dar nu au venit, cu excepția unei singure femei. Nici nu vor să recunoască, sunt chestii destul de delicate” – afirmă gazda
evenimentului, primarul Gheorghe Ojog.
Instruirea de la Corjova este a treia în r. Criuleni (după Măgdăcești și or. Criuleni), ne informează managerul proiectului, Nicolae Cortac, șef al secției Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliție Criuleni, și a fost organizată pentru satele Bălăbănești, Mălăiești, Mălăieștii Noi, Bălțata, Cimișeni. „Scopul nostru este ca participanții să
cunoască mai multe aspecte ale problemei și să știe la cine să apeleze, în cazul în care se întâmplă ceva. Poliția se poate sesiza în cazurile de urgență sau autosesiza de la un apel al unei rude, al vecinilor. În așa cazuri e obligată
să se deplaseze la fața locului și să înlăture agresorul, să aplice ordonanța de urgență pe un termen oarecare. Nu toate cazurile ajung la poliție, pentru că uneori victima se jenează, nu declară, urmează niște stereotipuri de genul ”nu scoatem gunoiul din casă”. Cu agresorul tot se lucrează: se studiază trecutul lui, ocupațiile, cercul de prieteni, anturajul și condițiile care au favorizat acest conflict în familie. Ca și conducător al urmăririi penale, îi îndrum pe ofițerii de sector să depisteze momentul cheie care a dus la acest conflict, unde plasăm victima și agresorul, să arătăm ce lege a încălcat și ce răspundere urmează, care este limita acțiunilor agresorului, îndemnăm agresorul să se pună în locul victimei. Victime pot fi atât femeile, cât și bărbații. Statistica anului 2019 arată că din 78 de cauze
penale intentate pe faptul violenței în familie, în r. Criuleni, în doar două cazuri intervenția poliției a readus înțelegerea în familie”, informează Nicolae Cortac.
Ana Îndoitu, directoarea organizației INVENTO, care implemenetază în parteneriat cu PNUD Moldova proiectul ”Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, spune că activitatea este și rezultatul colaborării IP Criuleni și a Biroului de probațiune Criuleni și face parte dintr-un program de profesionalizare a profesioniștilor din justiție:
”Prin activitățile proiectului vrem să contribuim la spargerea barierelor dintre victime, asistenții sociali și polițiștii de sector. Am observat, după asemenea activități, schimbare de atitudini. Vrem ca victimele să se simtă
într-un spațiu de încredere în comunitatea lor, să înțeleagă că situația lor nu este normală, că ea trebuie tratată, comunicată, eventual condamnată, dacă se ajunge în judecată și se demonstrează vinovăția. Bariera cea mai
mare atunci când vine vorba de violență în familie, este normalitatea cu care este tratată în cultura noastră violența. Echipa de proiect a observat că este nevoie să ”framântăm” aceste prejudecăți, că nu este normal să le răbdăm și să le tratăm ca pe un fenomen firesc. Este un proces de educare a adulților, și vom urmări deja în timp cum vor evolua lucrurile în aceste familii”.
În anul 2020, instanțele de judecată din R. Moldova au emis 635 ordonanțe de protecție a victimelor violenței domestice, potrivit UN WOMEN.
S. Cernov
Imagini de la eveniment
