La 7 ani de când Parlamentul a decis că la Criuleni va fi edificat un “palat al justiției” modern, nu a fost identificată nici măcar locația viitoarei instanțe.
Procesul de justiție se face în continuare cu asigurarea unor condiții minime în două sedii: central, de la Criuleni, și secundar Dubăsari, în încăperi de la Casa de Cultură din satul Ustia, cu veceu pentru angajați peste drum de instanță.
Între timp instituțiile responsabile scriu demersuri și răspunsuri, și cer o nouă modificare a termenelor de construire a unei instanțe conform standardelor europene.
Conform Planului de construire a clădirilor noi și/ sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești (pag. 54-58), aprobat de Parlament pe 3 martie 2017, peste 10 ani în 2027, Judecătoria Criuleni, cu competențe în raioanele Dubăsari și Grigoriopol, ar urma să-și înceapă activitatea într-un nou edificiu, asemeni palatului de justiție de la Ungheni, inaugurat încă în februarie 2018.
Construcția instanței „model” ar putea fi amânată
Hotărârea în cauză stipula că anii 2021-2023 erau rezervați elaborării și verificării proiectelor de construcție pentru judecătoriile noi Anenii Noi, Criuleni, Cimişlia, iar anul 2024 era primul an în care construcția propriu-zisă urma să fie deja începută (vezi anexa).
Terenul solicitat și de către Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (unul din cele patru propuse în acest scop de către autoritățile locale) este în gestiunea Școlii Profesionale din Criuleni, în subordinea Ministerului Educației al Republicii Moldova.
Într-un răspuns pentru redacția Est-Curier, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ), comunică deja că, “a constatat că, Planul de construire a clădirilor noi şi/ sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 21 din 03 martie 2017, în condițiile actuale nu este posibil a fi realizat”.
Astfel, Agenția a intervenit către Ministerul Justiției cu propunerea de a revizui și a interveni cu ajustări la Planul nominalizat, „prin demararea procesului de modificare a Hotărârii Parlamentului nr. 21 din 03 martie 2017.” Cu alte cuvinte, planul va fi ajustat, iar edificarea noului sediu la Criuleni – amânată, or, după cum precizează Sorin Popescu, directorul AAIJ, ”… pe parcursul anilor 2017 – 2024, în conformitate cu cele prevăzute de Planul respectiv, au fost realizate mai multe măsuri, privind identificarea terenurilor și realizarea studiilor de fezabilitate (se anexează). Astfel, unele terenuri deja au fost identificate și transmise în administrarea Ministerului Justiției, altele sunt în proces de elaborare a HG (Hîncești, Cahul, Strășeni), iar în privința unora au fost întreprinse măsuri dar nefiind soldate cu un rezultat (informația relevantă se anexează).”
Nici mie, nici ție
În primii patru ani de la comasarea judecătoriilor, de obținerea terenului pentru instanța din Criuleni s-au preocupat patru miniștri ai Justiției (Alexandru Tănase, Victoria Iftodi, Fadei Nagacevschi, Olesea Stamati). Tangențial, s-au implicat trei președinți ai raionului Criuleni (Ion Țurcan, Veaceslav Burlac și Pavel Spînu), doi primari ai orașului Criuleni (Dumitru Simon și Mihail Sclifos), mai mulți șefi ai Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, ai Agenției Proprietății Publice, iar refuzuri de a transmite terenul solicitat, după ce au consultat opinia conducerii școlii, au semnat doi miniștri ai Educației – Igor Șarov și Monica Babuc.
Miniștrii Educației au argumentat refuzul să transmită terenul în scopul construirii instanței noi cu motive precum că spațiul solicitat este „necesar realizării scopurilor statutare ale școlii”, care ar avea „profil automobilistic care trebuie să asigure instruirea teoretică și practică a elevilor pentru categoriile B și C.”
Printre ultimele demersuri pe care AAIJ l-a expediat, este unul din 22 aprilie 2022, către Consiliul raional Criuleni, Primăria or. Criuleni și Președintele raionului Criuleni, în care se solicita un lot de cel puțin 15 și cel mult 40 de ari, din terenul de 2,47 hectare de pe str. Ștefan-cel-Mare nr. 5, din Criuleni.
„În conformitate cu prevederile standardului CP C 01.04-2007 …., pentru Judecătoria Criuleni s-a recomandat construcția unei clădiri cu 5 etaje și subsol, având în acest sens o suprafață de etaj estimativ, 671 m2. Pentru construcție este necesar de identificat un teren cu suprafața 0,15-0,40 ha, cu asigurarea accesibilității rutiere și pietonale, amplasarea favorabilă față de alte clădiri publice și stații de oprire a transportului public urban”, se preciza în demers.
În continuare AAIJ informa că noua judecătorie poate fi construită și pe terenul pe care stă acum clădirea instanței, care se încadrează în limitele 0,15-0,40 ha, dar cu condiția că aceasta va fi demolată, iar instanța – strămutată pe perioada construcției (cel puțin 3 ani) în altă clădire publică, dacă autoritățile identifică una potrivită.
Drept răspuns la acest demers, Primăria Criuleni a scris că nu are terenuri pe care să fie construită judecătoria, și a recomandat instituției să procure „terenul fostei clădiri a rețelelor electrice Criuleni, cu suprafața de 0,58 ha, care la moment se află la balanța Î.C.S. „Premier Energy” SRL”.
Consiliul raional Criuleni, în persoana președinților Ion Țurcan și Pavel Spînu, s-a arătat dispus să coopereze și să participe la reluarea negocierilor privind transmiterea terenului, iar în răspunsul dat AAIJ preciza că acesta: „la moment nu este folosit în scopuri didactice și nu vedem impedimente majore de a nu fi transmis pentru construcție”.
În iunie 2022, o delegație de la AAIJ s-a deplasat la Criuleni pentru a discuta cu responsabilii de aici despre alocarea terenului pentru construcția noului Palat al Justiției, în care să fie dislocate și personalul sediului secundar de acum din raionul Dubăsari, amplasat la Ustia în clădirea Casei de Cultură.
Vizita a avut loc pe terenul care are adresa str. Ștefan cel Mare nr. 5 din or.Criuleni. La doi ani distanță de la acea întâlnire, pe 29 noiembrie, 2024, AAIJ a trimis un demers către Ministerul Justiției și a solicitat ajustarea termenelor referitoare la identificarea și transmiterea terenurilor, construcția mai multor instanțe judecătorești, inclusiv a palatului justiției de la Criuleni.
Fără infrastructură necesară, dar cu titlul de „model„ sau instanță prietenoasă justițiabililor
Între timp, instanța din Criuleni a fost inclusă, la începutul anului 2024, în proiectul de transformare în instanță model prin intermediul proiectului „Instanțe de judecată prietenoase justițiabililor”, finanțat pe banii USAID.
„Proiectul a realizat o evaluare inițială a judecătoriilor din Republica Moldova, care a implicat, inclusiv, acțiuni de verificare a gradului de satisfacție a justițiabililor privind infrastructura judecătoriilor. Astfel, s-a constatat că justițiabilii prezintă un nivel mediu de satisfacție față de infrastructura instanțelor, fiind remarcate, în special, lipsa unor condiții de infrastructură de natură să asigure confortul vizitatorilor și care să fie suficient de adaptate nevoilor speciale a persoanelor cu dizabilități și necesităților vizitatorilor care fac parte din categoria grupurilor vulnerabile”, constatau autorii proiectului.
Primele instanțe care au căpătat statut de „model”, fiind și ele capacitate în cadrul primei etape a aceluiași proiect, au fost cele de la Ungheni, Bălți și Edineț. Primele două deja își desfășoară activitatea în noile clădiri tipizate, denumite palate ale justiției, dintre care doar cea de la Ungheni are parte de o construcție nouă.
Conceptul transformării în instanță-model sau prietenoasă justițiabililor include și cerințe față de infrastructură:
„Aspecte-cheie care trebuie luate în considerație la proiectarea clădirilor instanțelor de judecată întru asigurarea unui mediu prietenos pentru justițiabili, care presupun anumite costuri și pornesc de la necesitățile justițiabililor în instanța de judecată, sunt strâns legate de: (1) aspectul exterior al clădirii instanței de judecată; (2) zona de recepție; (3) zonele de așteptare pentru justițiabili; (4) sălile de ședință; (5) spații pentru examinarea documentelor; (6) spații pentru avocați și procurori; (7) spații securizate pentru victime și martori; (8) spații pentru persoane reținute; și (8) tehnologii informaționale”. Mai sunt și alte cerințe, legate de dotarea tehnică și competențele personalului.
Judecată în Casa de Cultură şi veceu în curtea vecină
La sediul secundar al Judecătoriei Criuleni, dislocat în Ustia, Dubăsari, procesele de judecată se desfăşoară le etajul doi al Casei de Cultură din localitate.
„În anul 2003, într-o noapte, a căzut podul în sala de ședințe în vechiul sediul al Judecătoriei Dubăsari (n.r. – acum e demolat). În ajun se judeca o cauza în care erau vreo 10 inculpați, pe un furt, și fiecare avea avocat, erau procurori, vreo 30 participanți de tot la proces, în sală. A fost ultima picătură și am vorbit cu primarul de atunci, să ne dea niște încăperi în casa de cultură. De atunci Judecătoria Dubăsari, iar după reorganizare – sediul secundar al Judecătoriei Criuleni, se află la etajul doi al acestei clădiri”, precizează președintele interimar al Judecătoriei Criuleni, Veaceslav Suciu, care a fost și președinte al judecătoriei Dubăsari, la acea vreme.
Potrivit dumnealui, condițiile de acolo sunt bune, cu excepția blocurilor sanitare, pentru că lipsește un sistem de canalizare.
“Clădirea nu este dotată cu rampă pentru persoane cu nevoi speciale, pentru că un sistem de tip elevator, care s-ar potrivi acolo, e scump de instalat, iar clădirea nici măcar nu ne aparține, stăm acolo în comodat. În clădire este și bloc sanitar, dar nu poate fi folosit, pentru că nu există canalizare. Pentru personalul instanței acum veceul este peste drum de instanță (a costat 30 de mii de lei), la gardul unei gospodării…. Pentru alți cetățeni, alături de casa de cultură este un veceu public. La sediul din Dubăsari avem 3 funcții de judecător, la moment este un singur judecător, ceilalți fiind detașați în alte instanțe. La dispoziția magistraților sunt două săli de ședințe, dar am creat condiții și, la necesitate, biroul unui judecătorilor poate fi folosit ca și a treia sală de ședințe, având echipamentul de înregistrare și toată dotarea necesară, în cazul în care au loc mai multe ședințe concomitent”, descrie Veaceslav Suciu starea de lucruri la Ustia.
Pe terenul bun pentru instanţă cresc doar popușoi
Cât privește sediul central al instanței, cel din Criuleni, președintele interimar spune că acesta dispune de 4 săli de ședințe, inclusiv una în subsolul clădirii, și încă trei birouri cu dotări similare cu sălile de ședințe. Din 10 funcții de judecători, la ambele sedii, fizic sunt în serviciu 6 (1 – la Ustia și 5 la Criuleni), 3 judecători de aici sunt detașați în alte instanțe pe perioade determinate (inclusiv Sergiu Caraman, președintele CSM), iar pentru a zecea funcție încă n-a fost numit magistratul.
Veaceslav Suciu susţine că s-a ocupat de căutarea terenului pentru noul sediu chiar din 1 ianuarie 2017, că a examinat toate cele patru variante propuse de autorități, că s-a adresat chiar și președintelui Igor Dodon, în 2020, să fie influențat cumva procesul, dar că toate eforturile sale și a colegilor din AAIJ și Ministerul Justiției n-au dat nici un rezultat până acum.
„Am venit în Criuleni în 1986, și de atunci am observat că pe terenul, pe care l-am identificat pentru clădirea nouă, cresc doar popușoi. Cine crește popușoi, că nu-i profilul școlii să crească popușoi? Cine strânge roada? Actuala clădire a Judecătoriei nu corespunde cerințelor moderne. Conform noilor cerințe, judecătorul trebui să aibă intrarea separată, din birou direct în sala de ședințe, să nu se întâlnească cu alți justițiabili. Escorta și inculpații trebuie să intre separat direct în sala de ședințe și tot pe acolo trebuie să iasă. Cancelaria trebuie să transmită judecătorului materialele prin poșta electronică. Totul trebuie să fie în așa fel, încât judecătorul să rămână imparțial”, adaugă Suciu.
Asta-i situația!
Întrebat dacă Judecătoria Criuleni dispune la moment de încăpere pentru audierea în condiții speciale a minorilor, președintele instanței afirmă că este un birou, doar că la sediul secundar din Ustia, la 7 km distanță de cel central. Astfel că atunci când au nevoie să audieze un minor în condiții speciale, cea ce se întâmplă destul de des, se deplasează la Ustia, Dubăsari, sau la Chișinău, la centrul „La Strada”, pentru că acolo este și psiholog. Veaceslav Suciu confirmă că în sediul central nu sunt birouri nici pentru avocați și procurori.
Fostul șef al secretariatului judecătoriei, Nicolae Dorofeev (la moment – pensionat), spunea, că și avocații, și procurorii, periodic abordează problema birourilor de care aceștia au nevoie.
„Ei au nevoie de spații ca să-și schimbe hainele, să îmbrace mantiile, să facă cunoștință cu dosarele. Spațiile acestea, de regulă, sunt dotate cu camere de luat vederi, ca să nu dispară documente, materiale din dosare. Am avut caz chiar cu jumătate de an în urmă. Lângă el (avocat) stătea responsabila din cancelarie și dumnealui a smuls o foaie din dosar… Am chemat poliția. Am pus două angajate să-l supravegheze deja…” – povestea Dorofeev în mai 2024.
Avocatul Alexei Brânza, care pe 6 decembrie 2024, aștepta începerea procesului, spune că la instanţa din Criuleni nu este un birou unde avocaţii să poată consulta dosarele care sunt în procedură, sau să discute cu clienții ca să le explice materialele dosarului, hotărârile instanței.
“Hainele groase le putem lăsa în sălile de ședințe, unde sunt cuiere, dar să ne schimbăm în uniforme, am avea nevoie de un birou. Am avut un asemenea birou până la comasarea judecătoriilor Criuleni și Dubăsari, dar acesta ne-a fost retras în legătură cu majorarea statelor de personal în cadrul instituției. Nu au alte birouri. Standardele? Noi suntem bucuroși să avem suficiente săli de ședință, pe urmă birouri pentru avocați! Asta-i situația!”, a spus Alexei Brînza.
Judecătoria Criuleni nu este singura pentru care identificarea terenului pentru construcție durează peste 5 ani. Din cele 15 judecătorii noi, care urmau să fie construite până în 2027, doar o instanță – cea de la Ungheni, figurează cu mențiunea „Edificiu construit”. Celelalte 14 (sau deja doar 13, după ultima modificare a legii nr. 76 din 2016) sunt la etapa de identificare a terenurilor sau transmitere a acestora în gestiunea Ministerului Justiției.
S. Cernov, Est-Curier cu suportul RISE Moldova
