Timp de opt luni (septembrie 2015 – mai 2016), Asociația pentru Politica Externă din Moldova și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității al Republicii Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, au organizat mai multe instruiri în domeniul prevenirii și eliminării discriminării pentru autorităţile publice locale (APL) din întreaga ţară, dar şi pentru reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi mass-media. Participanţii la instruiri spun că training-urile au fost utile, deoarece s-au familiarizat cu prevederile legislative care interzic orice comportament discriminatoriu, dar şi cu activitatea instituţiilor unde pot fi raportate cazurile de discriminare.
La instruiri au participat peste 500 de persoane din raioanele Râșcani, Glodeni, Ștefan Vodă, Florești, Basarabeasca, Călărași, Telenești, Sângerei, Rezina, Ialoveni, Şoldănești, din municipiul Bălți şi din preturile sectoarelor Râșcani, Botanica şi Centru ale municipiului Chişinău. Fie că sunt primari, asistenţi sociali sau comunitari, pedagogi şi psihologi, alţi reprezentanţi ai autorităţilor publice, ei interacţionează zilnic cu persoane din diferite categorii: minorităţi etnice, religioase, persoane cu dizabilităţi fizice şi intelectuale, persoane în etate etc., de aceea este important să cunoască legislaţia în domeniul eliminării discriminării şi promovării toleranţei în comunitate.
Primarul de Olişcani: „Toţi oamenii sunt egali”
Participanţii la instruiri ştiu că actualul cadru legislativ interzice orice tip de discriminare, însă unii afirmă că nu s-au confruntat cu astfel de situaţii în localitatea lor. Andrian Svecla, primarul comunei Olişcani din raionul Şoldăneşti, spune că legislaţia în domeniul drepturilor omului se schimbă periodic, de aceea reprezentanţii administraţiei locale care sunt în permanenţă în contact cu diferite categorii de cetăţeni, trebuie să cunoască aceste modificări. „Toţi oamenii sunt egali, fie că au culoarea pielii întunecată sau deschisă, sunt bogaţi sau săraci. Noi nu facem deosebire între oameni”, a declarat alesul local din Olişcani.
Cunoştinţele acumulate la training sunt foarte utile şi în activitatea doamnei Olga Lupaşco, asistentă socială din satul Budăi din raionul Teleneşti. Ea a avut posibilitatea să cunoască practici de mediere locală a cazurilor de discriminare, relatate de colegii din alte comune. „Deşi nu ne-am confruntat în localitate cu acte discriminatorii grave, totuşi vom şti să facem faţă eventualelor situaţii, fiindcă am fost informaţi şi despre aspectele legislative în domeniu, dar şi despre existenţa instituţiilor la care pot apela cetăţenii”, a precizat Olga Lupaşco.
Valeriu Cotelea, primarul comunei Răciula din raionul Călăraşi, a specificat că în localitate a fost înregistrat un comportament discriminatoriu între elevi în şcoală, însă conflictul a fost aplanat la nivel local. „Cu implicarea pedagogilor, a asistentului social, dar şi a părinţilor, acest incident a fost rezolvat”, a relatat primarul.
Neadaptarea clădirilor instituţiilor publice este o formă de discriminare
Dacă unii reprezentanţi ai APL sunt optimişti şi spun că mediază cazurile de eventuală discriminare dacă acestea apar în localităţile lor, Liudmila Culea, asistenta socială comunitară din oraşul Basarabeasca, este îngrijorată de inaccesibilitatea instituţiilor publice, fapt care poate fi considerat o formă de discriminare în cazul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii sau a celor în etate. „Lipsa unui ascensor sau a unei rampe de acces în instituţiile publice este un mare dezavantaj pentru persoanele cu necesităţi speciale. Eu cred că serviciile publice trebuie să fie disponibile, în măsură egală, pentru toţi cetăţenii. Asta e problema de care se plâng deseori persoanele cu nevoi speciale de la noi”, spune Liudmila Culea.
Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din Moldova, a fost unul din trainerii la instruirile din teritoriu. El argumentează că autorităţile publice de nivel central sau local sunt obligate prin lege să le ofere condiţii egale tuturor cetăţenilor: „Instalarea unei rampe de acces nu implică costuri semnificative, în comparaţie cu instalarea unui ascensor, iar administraţiile sunt obligate să acomodeze edificiile publice”. Andrei Brighidin a mai precizat că neadaptarea clădirilor instituţiilor publice la necesităţile persoanelor cu nevoi speciale într-adevăr este o formă de discriminare şi poate fi reclamată la Consiliu.
Legislaţia Republicii Moldova interzice orice fel de discriminare. Din anul 2012, odată cu adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii, accesul la serviciile publice trebuie să fie disponibil oricărui cetăţean, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă, socială, lingvistică, dizabilitate etc. În cazul în care o persoană a fost supusă unui tratament diferit în comparaţie cu semenii săi, acest eventual caz de discriminare poate fi reclamat la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din Moldova. După audierea părţilor, membrii Consiliului vor constata dacă a fost sau nu admis un tratament discriminatoriu.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului “Instruirea asistenților sociali, reprezentanților societății civile din localități și ai mass-mediei regionale în domeniul prevenirii, raportării și combaterii cazurilor de discriminare la nivel regional și local”, cu suportul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO) conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).
Lilia Zaharia
