Un contract din 2013, de peste 30 milioane lei, pentru înlocuirea tâmplăriei din lemn pe tâmplărie PVC la 31 de gimnazii şi licee din raionul Criuleni, poate ajunge litigiu la CEDO.
Se întâmplă după ce în 2016, autorităţile raionale au reziliat contractul, pentru că au considerat că firma a executat lucrările necalitativ.
A urmat un litigiu între autorităţi şi companie, ultima fiind obligată de instanţă să remedieze deficienţele atestate. Avocaţii firmei susţin însă că firma n-ar fi avut parte de un proces echitabil, dar de unul cu multe încălcări procedurale, respectiv s-au adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) şi vor să încaseze de la Republica Moldova despăgubiri de circa 30 milioane lei.
O cercetare mai amănunțită a licitaţiei organizate acum 10 ani de autorităţile de la Criuleni a descoperit că la concursul de achiziții au fost admise companii afiliate: trei dintre participanții sunt în legături de rudenie.
Costul creşte de la 7 milioane la 33,8 de milioane
Sursa de finanțare era, conform deciziei, bugetul raionului, componenta învățământului. Inițial autorul propunerii, Vitalie Rotaru, susţinea că lucrările pot fi executate cu circa 7 milioane de lei (prezenta și un deviz de cheltuieli pe volume de lucru), relata Est-Curier în 2013.
“Pentru ședința în care s-a decis alocarea primei tranșe de bani (după semnarea contractului cu firma) s-a pregătit un proiect prin care consilierilor li s-a propus să aloce primele 10% din suma necesară, mai exact 2,5 milioane de lei. Așa consilierii au aflat că, de fapt, costul proiectului s-a triplat, și a ajuns la 25 milioane de lei fără TVA. Vitalie Rotaru a explicat asta prin faptul că s-a luat în calcul și schimbarea ușilor, în unele școli, unde era nevoie, a ferestrelor de la subsoluri, dar și lucrări de finisare. Consilierii din opoziție s-au opus, motivând că astfel vor priva raionul de banii destinați necesităților școlilor pe câțiva ani înainte, ignorând alte necesități, care pot apărea și pot fi la fel de stringente, dar majoritatea a susţinut proiectul”, scria în 2013 „Est Curier”.
Opiniile câtorva consilieri au fost citate în articolul „Eșecul ședinței n-a stopat lucrările”, publicat în ediția nr. 40 din 25 octombrie 2013 a ziarului „Est-Curier”, unii din ei spunând că nu au avut acces la documentele licitației.
Principalii concurenţi – firme afiliate deţinute de rude
La licitaţia organizată de Consiliul raional Criuleni au depus oferte patru firme: SRL „Plastcomplex”, SRL „Mobiport Lux” (în documente e scris şi „Mobipotr Lux”), SRL „Lorinela Grup” şi SRL „Inventconstruct”.
Licitația a avut loc la 5 august 2013 şi a fost câştigată de firma Inventconstruct SRL. În decizia grupului de lucru pentru achiziţii se menţionează că selectarea ofertei câştigătoare s-a făcut în baza criteriului de bază, cel mai mic preţ.
În document însă este indicată doar valoarea ofertei câştigătoare – de 33.807.600 lei, depusă de „Inventconstruct” SRL. Valoarea celorlalte trei oferte nu este specificată. Doar în cazul firmei „Mobiport Lux” este menţionat faptul că a prezentat o ofertă cu 41,7% mai mare decât devizul de cheltuieli şi în plus nu a prezentat garanţia bancară, fapt pentru care a fost descalificată.
În decizia grupului de lucru, datată cu 13 august 2013, este notat că contractul de antrepriză va fi încheiat cu firma care și-a adjudecat licitația după expirarea termenului legal de depunere a contestațiilor, în realitate, însă, contractul a fost încheiat cu aceeași dată – 13 august 2013.
„Inventconstruct” SRL, firmă ce a câștigat licitaţia, a fost înregistrată pe 29 iulie 2013, cu doar o săptămână înainte de concurs. Proprietar al acesteia este Grigore Zaharia, care la acel moment avea 29 de ani. Acesta mai este fondator şi administrator la firma „Inventproiect” SRL, specializată în producţia de geamuri termopan, iar recent a preluat şi compania „Kitcorporation” SRL.
Documentele relevă că alte două firme ce au concurat la această licitaţie erau şi sunt controlate sau conectate la rudele lui Grigore Zaharia. Astfel SRL „Plastcomplex” la momentul organizării licitaţiei avea ca fondatori pe Carolina Toma şi Victor Palii, iar din anul 2020 unic asociat este Tatiana Cobîlaş, sora mai mare a lui Grigore Zaharia.
SRL „Mobiport Lux” a fost fondată în 2006 de Corneliu Cobîlaş, soţul Tatianei Cobîlaş, respectiv cumnatul lui Grigore Zaharia. În 2013, când a avut loc licitaţia, Corneliu Cobîlaş deţinea 50% din capitalul „Mobiport Lux”, iar Victor Palii – 50%. Din 2021 „Mobiport Lux” are ca asociaţi soţii Tatiana şi Corneliu Cobîlaş. Cei doi soţi deţin o reţea de opt companii specializate în producţia şi comerţul cu diverse materiale de construcţie.
Fratele proprietarului firmei câştigătoare, Vitalie Zaharia, a condus timp de aproape doi ani, până în septembrie 2021, întreprinderea de stat Poşta Moldovei, iar anterior a fost timp de doi ani şi ceva directorul Agenției de Investiții (fosta Organizație de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova – MIEPO). Firma soţiei acestuia a fost implicată în licitații trucate pentru care a fost sancţionată cu amendă de Consiliul Concurenţei.
Ultimul participant – SRL „Lorinela Grup” din Chirca, Anenii Noi, are de la fondarea sa, în 2010, şi până în prezent un singur asociat – Mihail Danuţa.
90 de zile pentru a executa lucrările
Pe 13 august 2013, Consiliul raional Criuleni şi 31 de instituţii de învăţământ preuniversitar din raion, Direcția Educație Criuleni, în calitate de beneficiari, semnează contractul de antrepriză nr. 214 cu antreprenorul Inventconstruct. Suma contractului este de circa 33,81 milioane lei, inclusiv TVA.
Potrivit documentului lucrările trebuiau efectuate în termen de 90 de zile calendaristice calculate de la semnarea contractului şi primirea ordinului de începere, adică până la 13 noiembrie 2013. Achitarea lucrărilor urma să fie efectuată în rate egale pe parcursul a trei ani.
Contractul include şi clauze de prelungire a termenului de execuţie, precum grevă, calamitate naturală sau altă forţă majoră.
Lucrări cu defecte ce nu pot fi înlăturate
Peste doi ani de la semnarea contractului, în iunie 2015, în urma alegerilor locale, președinte al raionului Criuleni a fost ales Iurie Andriuța, membru PDM. În precedenta legislatură el a fost unul dintre consilierii care pledau împotriva acestui contract de lucrări de înlocuire simultană a tuturor ferestrelor și ușilor de la instituțiile de învățământ din raionul Criuleni.
Dar abia peste un an, pe 15 iunie 2016, consiliul raional Criuleni alocă 50.000 de lei din bugetul raionului pentru expertizarea lucrărilor efectuate (decizia 07.03 din 15.06.2016, pct. 3.2(e)). Drept temei este invocat faptul că unii manageri ai instituțiilor de învățământ s-au plâns că ferestrele nu ar fi de calitate, fapt menționat şi în hotărârile instanțelor, care au examinat litigiul ce a apărut între autorităţi şi firma „Inventconstruct” SRL.
”În sezonul rece 2015-2016, au parvenit plângeri din partea managerilor instituţiilor de învăţământ ce sunt parte la contract, şi anume, faptul că uşile şi ferestrele nu sunt de calitate şi nu fac faţă frigului de afară, se deformează profilul, nu sunt ermetice, produc umiditate din cauza condensării, care este cauza formării mucegaiului ce influenţează asupra stării de sănătate a elevilor”, se menționează în hotărârea Judecătoriei Criuleni din 27 noiembrie 2020.
Două luni mai târziu antreprenorul este notificat că i se solicită remedierea tuturor deficiențelor apărute în perioada de garanție a bunurilor. Consiliul raional și-a rezervat dreptul de a reține plățile pe contract, iar firma a fost acționată în judecată cu aceeași cerință: înlocuirea tuturor neconformităților, conform contractului, la toate instituțiile de învățământ.
În temeiul expertizei tehnice pe care o comandat-o Consiliul raional, ultima tranșă din sumă – de 13,376 milioane lei, nu a mai fost plătită antreprenorului. Raportul de constatare tehnico-știinșifică, executat la solicitarea CR Criuleni, citat și în hotărârea instanței indică: “defectele depistate la confecționarea și montarea ușilor și ferestrelor nu pot fi înlăturate, iar calitatea bunurilor nu corespunde materialului și calității declarate în certificatul de conformitate, prezentat la licitație de antreprenorul S.C. „Inventconstruct” S.R.L.”
Expertiza judiciară
La 17 noiembrie 2016, și compania „Inventconstruct” a depus o cerere în judecată împotriva Consiliului Raional Criuleni cu privire la recuperarea datoriei. La acel moment, societatea comercială pretindea suma restantă de circa 13,38 milioane de lei pentru lucrările efectuate, la care se adaugă 2,56 milioane lei, costul lucrărilor care au fost efectuate în temeiul devizelor de excludere – includere la toate instituțiile de învățământ. Astfel suma pretențiilor a crescut până la 15,94 milioane lei.
Firma a mai solicitat și achitarea dobânzii de întârziere în mărime de 6,86 milioane lei, așa că valoarea pretențiilor a ajuns la 23,08 milioane lei. Antreprenorul a invocat faptul că nu a fost înștiințat despre expertiza comandată de Consiliu, iar expertiza a fost o cercetare unilaterală a calității lucrărilor, doar în temeiul actelor prezentate de consiliu. Instanța a examinat și a conexat, în 2017, ambele cereri într-o singură procedură. La aproape doi ani de la începutul procesului, judecătoarea Aurelia Cazacliu, printr-o încheiere datată cu 22 mai 2018, dispune efectuarea expertizei judiciare a lucrărilor.
Viciul ascuns și calitate proastă a materialelor
Experții de la Biroul Asociat de Expertiză Judiciară „Cexin”, la a căror concluzie face referire instanța, au constatat că ”în procesul de executare a lucrărilor au fost folosite materiale de calitate necorespunzătoare, precum și admise un șir de încălcări, care au avut ca consecință exploatarea incorectă a bunurilor confecționate și, prin urmare, au dus și la deteriorarea acestora în termenul de exploatare”, manifestate prin tot felul de dereglări, blocare a mecanismelor de deschidere/închidere, lipsa pervazurilor, lăcrimarelor, formarea condensatului pe geamuri, lipsa feroneriei la mai multe uși, grosimea profilului necorespunzătoare, etc.
În context, instanța concluziona că viciul esențial al lucrării constă în confecționarea ferestrelor și ușilor din material necorespunzător, acest defect devenind cunoscut în procesul de exploatare, motive din care urmează a fi reținut ca viciu material ascuns.
În temeiul acestor constatări, instanța admite cererea Consiliului raional și după patru ani de proces, pe 27 noiembrie 2020, hotărăște să oblige Inventconstruct SRL „să remedieze viciile lucrărilor prin demontarea tuturor ușilor și ferestrelor din termopan, instalate la instituțiile de învățămînt din raionul Criuleni conform contractului de antrepriză nr.214 din 13.08.2013, cu înlocuirea acestora cu uși și ferestre din termopan în corespundere cu detaliile de execuție conținute în oferta prezentată”.
Explicaţiile companiei
„Inventconstruct” a atacat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea primei instanțe, avocații susținând că instanţa de fond nu a pătruns în esenţa litigiului, examinând cauza unilateral, ignorând argumentele aduse de companie.
Un argument invocat de avocați într-o referință este faptul că experții au elaborat concluziile în temeiul încercărilor de laborator prezentate în rapoartele Centrului de încercări al ICŞC ”Incercom” (instituţie de stat), fără ca în acest sens să fie în prealabil informată instanţa de judecată şi fără a da posibilitate părţilor să obiecteze împotriva efectuării acestor încercări de laborator anume de o instituţie de stat, în situaţia în care pârât pe dosar este o autoritate publică.
Apărătorii au prezentat probe precum că nici caietul de sarcini, nici contractul de antrepriză şi nici oferta înaintată de „Inventconstruct” SRL nu prevăd că la executarea lucrărilor va fi folosit profilul PVC de producţia firmei germane ”REHAU”. Avocații au prezentat şi probe și imagini și demonstrează că profilul din metal folosit în instalațiile de termopan depășește de două ori grosimea cerută în caietul de sarcini. Doar că pretențiile părții adverse nu se referă la grosimea profilului, dar la alte defecțiuni.
Pe 25 mai 2021, Curtea de Apel emite o decizie prin care admite parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Inventconstruct SRL, astfel că autorităţile publice din Criuleni, au fost obligate să achite firmei 13,38 milioane lei cu titlu de datorie, 12,92 milioane lei cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 50.000 lei cu titlu de taxă de stat.
De această dată Consiliul raional a fost cel care a contestat decizia instanței. Peste un an, pe 27 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lăsat în vigoare hotărârea Judecătoriei Criuleni, care obligă antreprenorul să înlocuiască toată tâmplăria din PVC instalată în 2013 în cele 31 de școli din raionul Criuleni.
Ce s-a întâmplat cu termopanele
Potrivit contractului de antrepriză, „Inventconstruct” SRL a prezentat și o garanție a lucrărilor și materialelor folosite: 25 de ani pentru profil, 10 ani pentru geamuri și 5 ani de deservire garantată. După aproape 9 ani de la exploatare, actualii directori de instituţii şcolare (unii din ei au fost manageri și în 2013), spun că ar fi bucuroși să fie remediate defecțiunile, dar mai degrabă parțial decât total. Unii din ei au și semnat, în aprilie 2019, după aproape 5 ani de exploatare a tâmplăriei, acte, precum că firma a înlăturat defecțiunile. Directorii subsemnează că defecțiunile s-ar fi datorat ”exploatării intensive și îndelungate a construcțiilor din PVC”, și nu din vina ”Inventconstruct”. Apărarea a încercat să le anexeze ca dovezi de înlăturare a neconformităților, dar instanța le-a respins, pentru că aceștia nu dispuneau de calificările unui specialist în construcții.
Majoritatea directorilor de instituții, cu o singură excepție, cu care „Est-Curier”a discutat la finele anului 2022 despre cum se exploatează termopanele, au spus că nu au mari bătăi de cap cu geamurile, că ar fi de acord să li se remedieze defecțiunile (mânere, ochiuri crăpate din senin, pervazuri neconforme, etc.), dar nu sunt de acord cu o înlocuire totală a acestora, ce ar însemna o nouă reconstrucție. Majoritatea pretențiilor invocate de managerii actuali țin de calitatea ușilor, despre care spun că nu corespunde pentru a fi exploatate intensiv, se defectează des și necesită anual resurse financiare pentru întreținere, de care instituțiile cu bugete austere nu dispun.
“Să rămână pe conștiința celor care au făcut lucrările”
Fostul șef, în 2013, al Direcției Educație Criuleni, în prezent – șef adjunct al acesteia, Vladimir Soltanici, spune că direcția a fost intervenient accesoriu în proces doar din cauză că schimbările au atins și patru școli cu număr mic de elevi (gimnaziile Stețcani, Rîșcova, Pașcani și Coșernița), a căror contabilitate era gestionată la acel moment de cea a direcției.
Dar ca și o opinie a unui nespecialist în construcții, Soltanici spune: ”Noi putem compara ceea ce a fost cu ceea ce am obținut, dar nu cu ceea ce trebuia să fie, pentru că nu știm cum trebuia să fie. Noi nu suntem specialiști în domeniu, dar în general, că s-a schimbat spre bine, e evident. Nu cred că neagă cineva acest lucru. După buget directorii pot compara cheltuielile de până la și de după. Acesta ar fi argumentul principal. Că nu corespund, deja să rămână pe conștiința celor care au lucrat. Ceea ce ține de uși, probabil sunt mai multe probleme, că ele sunt mai mult exploatate, într-o școală, decât ferestrele”.
Proiect fără responsabil tehnic numit de beneficiar
Președintele raionului Criuleni, Pavel Spînu, a informat „Est-Curier”, la începutul anului 2023, că nu era emis un titlu executoriu în vederea executării deciziei CSJ din 27 iulie 2022, și că nici cheltuielile de judecată nu le-a recuperat consiliul.
„Inventconstruct” nu a remediat defecțiunile conform cerințelor consiliului și nici nu a venit cu careva propuneri sau cu un grafic de remediere, pentru că decizia finală a fost atacată la CtEDO”, a adăugat Spînu. La întrebarea dacă în 2014 a angajat Consiliul Raional Criuleni un supraveghetor tehnic atestat pentru acest proiect (n.a. – punctul 7.15 din contract prevedea dreptul beneficiarului de a avea un asemenea specialist) care ar fi trebuit să supravegheze procesul și calitatea materialelor utilizate, Pavel Spînu a spus că o asemenea persoană nu a fost numită de către conducerea de atunci a raionului. Aceasta pentru că un responsabil din cadrul consiliului, aflat atunci în funcție, ar fi permis ca să deruleze proiectul fără supraveghetor tehnic, prezentând proiectul drept unul de investiție curentă, și nu capitală, însă nu cunoaște la a cui indicație a făcut-o.
Întrebat de ce s-a ajuns în acest caz la un proces de judecată, Pavel Spînu consideră că proiectul a fost unul ”viciat din start, finanțat cu bani mari cu scopul de a fi băgate materiale mai ieftine și din considerentul existenței unor interese personale ale celor care l-au promovat, la vremea lor, în consiliu”.
Într-un interviu pentru „Est-Curier” în iulie 2016, președinte a raionului Criuleni, Iurie Andriuța, care a demarat procedura de contestare a calității lucrărilor efectuate în școli la schimbarea tâmplăriei, afirma că ”De când am venit în funcţie, am oprit achitările./…/ Am vorbit cu domnii antreprenori şi le-am spus: dacă totul e în regulă, respectăm contractul, dacă sunt încălcări la calitate – nu discutăm.”
În 2023, solicitat să comenteze decizia firmei de a se adresa la CEDO, Iurie Andriuța, actual consilier raional, susţine că la etapa inițială a litigiului, erau vreo 14 milioane lei datorii şi că le-a spus că vor fi achitate, “dacă coincid volumele și calitatea lucrărilor”.
“În ce privește volumele, au fost verificate de Inspecția în Construcții de la Chișinău și au spus că, deși erau niște dubii, coincid sută la sută, dar la calitate, în loc de profil german, era montat profil ucrainesc, contrar contractului semnat, deși sunt ani de zile de atunci, pot să nu-mi amintesc exact. Dacă coincidea ceea ce era montat cu ceea ce era scris în contract, nu era nici o problemă. Cât privește angajarea unui supraveghetor tehnic, n-am văzut nicăieri un asemenea document, că dacă era angajat, era cineva căruia să i se plătească un anumit procent din suma contractului, ieșea o sumă mare, dar n-am văzut asemenea document, mi se pare că nu a fost angajat”, a declarat Iurie Andriuța.
Rotaru: „Mulţumesc companiei că a efectuat lucrările”
Vitalie Rotaru, președinte al raionului Criuleni în anii 2011 – 2015, cel care a promovat proiectul de schimbare simultană a tâmplăriei în majoritatea școlilor, solicitat recent să comenteze decizia instanței de a obliga SRL „Inventconstruct” să înlocuiască tâmplăria necalitativă, afirmă că nu a urmărit evoluția procesului de când a plecat.
”Dacă așa a decis judecata, și dacă compania a greșit, să răspundă conform legii. Eu am semnat contractul, dar mai departe nu m-am implicat. Am auzit doar că s-a făcut o expertiză, și dacă au încălcat, fie buni să răspundă”, susţine Rotaru.
Întrebat pe cine a numit și dacă a numit un responsabil tehnic din partea beneficiarului, Vitalie Rotaru spune că nu mai ține minte, pentru că au trecut mulți ani. Cu referire la afirmația funcționarilor care au venit să conducă raionul după el, că proiectul ar fi fost viciat din start, că s-ar fi urmărit interese materiale, Vitalie Rotaru neagă totul:
”Care interese ascunse am putut avea eu? A fost concurs, au participat mai multe firme, a câștigat compania dată. După câte cunosc eu, până la momentul de față ferestrele și ușile la Criuleni n-au căzut pe jos, sunt întregi. Eu mai vorbesc cu directorii, cu profesorii din raion, ei spun că e bine. Dacă n-a fost calitatea care trebuie, dacă au încălcat contractul, compania să-și asume și să răspundă, dar eu am făcut conform legii. Eu îi mulțumesc companiei date că au făcut lucrările în avans. Înainte să plec din funcția de președinte, eu am semnat pentru achitarea unei părți din ultima tranșă. Când a venit dl Andriuță în funcție, dlui a retras o parte din bani”.
Vitalie Rotaru mai afirmă că îi pare rău că s-a ajuns la un proces de judecată, or, dacă nu schimbau atunci tâmplăria masiv, în unele școli aveau să rămână și acum ferestrele vechi, sau ar fi fost schimbate în câte două clase pe an.
Avocat: consiliul nu a înaintat vreo pretenție că ar fi o licitație trucată
Grigore Zaharia, fondatorul „Inventconstruct” SRL, a refuzat să discute cu reporterul de la „Est-Curier” la acest subiect și să răspundă la câteva întrebări legate de licitație, de modul cum au fost efectuate lucrările și privind litigiul cu autoritățile de la Criuleni.
În locul său a răspuns unul dintre avocați, care a cerut să nu-i facem public numele. Referitor la firmele afiliate, avocatul a spus că la anunțul de lansare a achiziției a putut răspunde oricine, dacă întrunea niște condiții verificate de agenția de achiziții publice:
“Nu are nici o importanță că sunt rudenii, pentru că cei despre care i-ați întrebat dacă sunt rude, au învățat la Kiev cum să producă, s-au pregătit de business, cu încetul au făcut bani, și ei și până azi execută lucrări și nu are nimeni pretenții. Faptul că acum conducerea Consiliului (raional) consideră că licitația a fost trucată, nu a fost evocat de dumnealor în judecată niciodată, chiar dacă ei se consideră victime. Acest aspect s-a epuizat, pentru că nu a fost invocat în instanță. Problema cu licitația a dispărut și e inadmisibil de pomenit lucrurile acestea, întrebările nu au sens juridic și nici „de presă”.
Cât despre pretențiile privind calitatea ușilor și ferestrelor, evocate de directori, avocatul invocă faptul că a trecut mult timp.
„Dumneavoastră ați discutat cu directorii recent, iar ușile au fost instalate în 2014, respectiv, în 8 ani, la școală, unde sunt sute de copii, e imposibil să nu se defecteze ceva, or, garanția la piese a fost de cinci ani. În școlile, ai căror directori s-au adresat în perioada de garanție, defecțiunile au fost remediate, inclusiv defecțiunile care nu s-au produs din vina executantului. Actele de remediere a defecțiunilor au fost anexate la dosar nu de prima instanță, dar de către Curtea de Apel.”
Cu referire la pretinsele interese ale firmelor admise în concurs, avocatul susține că în 2016-2017 pe acest fapt a existat un denunț la CNA, precum că lucrările ar fi putut fi mai ieftine și altele, că au fost rude, dar CNA a constatat că participanții la licitație nu au nimic comun cu conducătorii de atunci ai Consiliului raional, iar antreprenorul a îndeplinit condițiile de admisibilitate, și au refuzat inițierea urmăririi penale.
„Inventconstruct” pretinde plăţi şi penalităţi de 30 milioane lei
Același avocat a explicat motivul adresării antreprenorului la CtEDO prin faptul că clientul său n-ar fi avut parte de un proces echitabil în instanțele naționale, iar instanța nu ar fi fost imparțială.
Avocatul este sigur că statul Republica Moldova va fi condamnat la Curtea Europeană pentru că prin hotărârile instanțelor, de fapt, a expropriat societatea comercială de bunuri ce îi aparțin, având în vedere că nu și-a recuperat banii pentru o parte din lucrările pe care le-a îndeplinit.
”Dacă plățile pe contract nu erau stopate, atunci litigiul se termina, ferestrele și ușile funcționau cum funcționează și până acum. Nu au fost plângeri că au suferit sau au răcit copiii, sau au fost dezastre. Mulți manageri de școli au afirmat în scris că e totul bine la ei. Ultima sumă care urma a fi plătită era de 15 milioane lei. În ultimii 5 ani s-a mai adăugat o penalitate care crește în fiecare zi, și deja sunt încă 15 milioane lei sub formă de penalități și dobândă de întârziere, și ele cresc și astăzi. În anii în care durează examinarea, cu fel de fel de amânări, a crescut suma la încă 15 milioane lei”, estimează avocatul.
Totodată apărătorul spune că există temei de contestare a expertizei judiciare care în opinia sa a fost numită nu în primele 2-3 luni de proces, cum prevede legea, dar după șase ani de la finalizarea proiectului, iar experții ar fi fost influențați şi duși în eroare. Avocatul mai afirmă, că la un moment dat, clientul său a fost de acord să încheie o tranzacție de împăcare, era dispus să renunțe la jumătate din suma penalităților, dar conducerea raionului Criuleni ar fi refuzat categoric.
Specialiştii contactaţi de „Est-Curier” nu au dorit să comenteze cazul, în special dacă a fost sau nu o trucare a licitaţiei, invocând diverse motive, dar au menţionat în acest sens modul cum califică astfel de situaţii Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (for economic cu sediul la Paris, care întrunește 35 de țări care cooperează pentru a răspunde provocărilor economice), în raportul „Linii directoare pentru combaterea trucării ofertelor în cadrul licitațiilor”:
“Trucarea/fraudarea licitaţiei (licitaţie frauduloasă) apare atunci când companiile, care în alte privinţe se aşteaptă să fie concurente, se înţeleg în mod secret să crească preţurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor pentru clienţii care doresc să achiziţioneze produse ori servicii prin intermediul unei licitaţii.…Procesul competitiv poate avea ca rezultat preţuri mai mici sau calitate mai bună şi inovaţie numai atunci când companiile concurează cu adevărat (de ex., stabilesc termenii şi condiţiile în mod corect şi independent)…Astfel de conspiraţii diminuează resursele cumpărătorilor şi contribuabililor, scad încrederea publică în procesele competitive şi subminează beneficiile unei pieţe competitive”.
Svetlana Cernov (Est-Curier), cu participarea Ion Preașcă (RISE Moldova)
FactCheck-ing, Dumitru Baciu (RISE Moldova)
