Duminică, 24 ianuarie, satul Hîrtopul Mare a fost centrul unui eveniment semnificativ – deschiderea unei săli sportive specializate pentru practicarea kickboxingului. Evenimentul a avut loc datorită implicării mai multor actori în reparaţia unei săli la subsolul gimnaziului Hârtopul Mare în care, pe cca 50 de m pătraţi (în trecut – cabinetul de muzică al instituţiei) copiii din cele două localităţi ale comunei vor avea condiţii minime de antrenamente.
Primarul comunei, Eugenia Anghelici, spunea că evenimentul este semnificativ și se datorează Nadejdei Canţîr, care va conduce în această sală o filială a unui club sportiv din Chişinău, şi mai ales pentru că “vor căpăta copiii oportunitatea de a se ocupa cu sportul în sat, acasă, şi nu aşa cum o făcea cândva Nadejda, care pleca în altă localitate”.
La eveniment au participat conducerea raionului, colegi din sportul raional, profesorii din sat şi consăteni, părinţii copiilor antrenaţi de Nadejda, care au pus bani şi au depus muncă pentru că sala să devină una funcţională şi dotată. De la Chişinău campioana naţională, europeană şi mondială, Nadejda Canţîr a fost susţinută de Dorin Damir, preşedintele Uniunii Federaţiilor Sporturilor de Contact din R. Moldova, şi Andrei Grosu, directorul școlii sportive specializate de lupte libere şi antrenorul Nadejdei Canţîr, râşcoveanca Alexandra Camenşcic, şi ea campioană europeană la biatlon.
În sala inaugurată duminică, la loc de cinste se află mănuşile antrenoarei Nadejda, cu care s-a bătut pentru centura de campioană trei ani în urmă. Sala e dotată cu tatami, oglinzi, şi inventar special pentru ca băieţii şi fetiţele care s-au înscris în grupuri să aibă un minim necesar pentru antrenamente.
Nadejda Canţîr a dăugat unele detalii, pentru cititorii noştri:
– Nadejda, ce perspective credeţi că are sportul în satele raionului Criuleni şi ce trebuie să facă autorităţile ca să impulsioneze viaţa sportivă în localităţile pe care le conduc?
– Ceea ce ţine de sportul şcolar, este bine, profesorii muncesc, şi vedem că rezultatele sunt bune. Aşa am început şi eu, de pe băncile şcolii, baza sportivă mi-a fost pusă de profesoara de educaţie fizică, dna Zinaida Grama. Dar acuma, când am revenit în sat după sportul mare, am înţeles că nu au copiii acces la secţii sportive, ele nu-s, nimeni nu este interesat să deschidă secţii de lupte, de autoapărare, de gimnastică. Am început vara pe terenul de sport şi veneau mulţi copii, apoi părinţii s-au implicat cu rugămintea să îi ocup. De la ei a venit iniţiativa, împreună am căutat unde putem face, părinţii copiilor s-au implicat şi material, au lucrat fără bani la tencuieli, la beton. S-a implicat şi primăria care a procurat geamuri noi. Am scăpat de mucegai şi avem cât de cât condiţii. Am îndrăgit-o pe dna Veronica Onofrei, directoarea gimnaziului, care m-a susţinut, deşi nu mă cunoştea, dar a avut încredere în mine. Cu dotarea sălii ne-a ajutat Uniunea Federaţiilor Sporturilor de Contact. Efortul a meritat, acum deja pot afirma că sunt copii foarte talentaţi şi cred că peste vreo 2-3 ani o să vedem rezultate frumoase de la ei. Deja avem în plan să participăm la competiţii, aici vom avea nevoie de susţinerea autorităților, ca să ofere transport, echipamente, iar noi să demonstrăm ce putem.
– Cum a început cariera Dvs în acest sport?
– Eu am început să practic atletismul în şcoală. Dar într-o zi în sala noastră a venit un domn şi ne-a vorbit despre luptele de kickboxing. Eram activă şi îmi plăcea tare mult sportul şi am zis “să încerc”. Antrenorul mă lăuda, îmi remarca activitatea şi aşa am ajuns să merg la competiţii locale mai întâi, pe urmă naţionale şi aşa mai departe. Îmi era foarte greu, pentru că îmi făceam lecţiile la şcoală, trebuia să lucrez ceva să fac nişte bani şi să merg fuga la oraş. Acolo mă ocupam o oră, şi fugeam repede la gară ca să nu scap transportul spre sat. Aşa am circulat de 3-4 ori pe săptămână. Nu am avut ocazia să învăţ la liceul sportiv, deşi mi-am dorit mult. Peste vreo câţiva ani eu visez să avem în comună o sală de sport mult mai mare, în care să se ocupe copii la diferite discipline, inclusiv dans şi alte secţii.
– Sunteţi şi profesoară la una din cele două şcoli din comună?
– Am fost un timp profesoară la Hârtopul Mic, dar din cauză că sunt studentă şi fac naveta la Chişinău, am zis să rămân doar antrenoare, pentru că îmi este mai aproape de suflet şi de fire această ocupaţie. Sunt angajată în această calitate la Școala Sportivă din Criuleni.
– Aţi avut emoţii când v-a lăudat antrenorul, în ziua deschiderii. Chiar atât de rar vă lăuda?
– Daaa! Sincer, mă certa rău! Eu nu sunt talentată, mie orice lucru mi s-a dat foarte greu. Pentru o notă de opt a trebuit mereu să învăţ foarte mult, dar dacă am un scop, nu mă tem de ploaie, de vânt, eu merg mai departe! Domnul Grosu foarte rar mă lăuda, striga la mine, ajungeam să ne aruncăm unul altuia mănuşile şi eram gata să renunţ, iar el îmi spunea că dacă plec, nu mai am ce căuta în sală… Și cu pregătirea acestei săli ne-am mai certat, or, şi dumnealui s-a implicat, dar acum când a văzut, ce am reuşit, mi-a spus că m-am maturizat şi că este mândru de mine. Eu însă mi-am dorit foarte mult să fac ceva pentru satul meu.
Notă: Nadejda Canțîr a intrat în istoria Republicii Moldova drept prima și, deocamdată, unica luptătoare din Republica Moldova care a obținut centura de campioană mondială la kickboxing. S-a întâmplat în 2018, în cadrul unei gale desfășurate la Chișinău, în cadrul căreia s-a bătut cu olandeza Esma Hasshass.
Conform Wikipedia, kickboxingul este un grup de arte marțiale și lupte sportive în poziție verticală, care utilizează lovituri cu mâinile și picioarele, dezvoltate istoric din karate, Muay Thai și boxul clasic. Kickboxingul poate fi practicat ca autoapărare, fitness general, sau ca sport de contact.
S. Cernov
Imagini video de la eveniment
