”Veșnicia s-a născut la sat” – cu acest generic, preluat din versul lui Lucian Blaga, Zăicana și-a readus feciorii acasă ca să omagieze cea de-a 320 –a aniversare de la prima atestare documentară. Sărbătoarea Ziua Satului Zăicana a fost concepută acum câțiva ani la doleanța sătenilor de a găsi un prilej de meditare pentru a afla cine suntem,de unde venim și încotro mergem, căci cine nu știe trecutul pământului străbun nu va avea ce lăsa pentru generațiile viitoare.

Sărbătoarea a demarat cu onorarea simbolicii de stat a RM. Îndrumați de către Mihai Grati, un grup de tineri a prezentat un omagiu satului prin care confirmau că:

Sunt multe sate de poveste,

Au și nume,

și renume,

Nu mi-e dor de toate aceste,

Zăicana e una-n lume.

Mai apoi a urmat apelul, ,,Din câte sate-s pe pămînt, sau numai scrise pe zăpada filei, un loc să-ți fie cel mai sfânt, acel unde ai văzut lumina zilei” .

Tot ei au servit oaspeții cu pâine și sare afirmând:

”Să știți că această pâine sfântă,

La noi nu crește din țărâne,

Ea crește, ah! de-a lungul anului.

Din truda grea a Zăicăneanului”.

 

Suntem la a V-a ediție a tradiției de a omagia Ziua satului Zăicana. Și dacă la alte manifestări s-au lansat diferite legende despre satul Zăicana, de astă dată ne-a onorat cu binecuvântare și a adus și niște informații inedite selectate din Arhiva Centrală de Stat, părintele diacon Mihail, originar și el din Zăicana, care face studii la Universitatea de Stat, facultatea de Istorie, o fire înpătimită de trecutul satului și oamenii lui.

Consătenii nu au rămas indiferenți față de acest eveniment și s-au prezentat la sărbătoare cu diferite expoziții de artizanat și artă culinară, demonstrând încă o dată stilul de bun

i gospodari. În acest sens menționăm familiile din cea mai tânără mahala cu ”masa de la chindii”, încărcată cu diferite bucate, spre savurare vizitatorilor. Mahalaua de sus au propus pentru degustare produse de patiserie. Astfel doamna Zinaida Onofrei a găsit timp să coacă colaci și jemne de nuntă, prăjiței ”zburați”, dar și plăcinte cu care a servit dansatorii din horă. La completarea acestei expoziții a contribuit și Zinaida Boaghe, care a avut grijă să acopere masa în stil național. Doamna Iulia Plamadeală a prezentat o bogată colecție de jucării confecționate de nepoțica sa. G.Ț. ”Valeriu Grati“ a expus fără ezitare mai multe feluri de cereale și produse din floarea soarelui: șrot de răsărită,ulei.Colectivul grădiniței de copii înafară de articole culinare, au venit cu o expoziție de lucrări de artizanat, produse de străbunicii satului. Margareta Foiu cu fiica sa, Valentina, au deschis secretele culinare ale bucătăriei de acasă.Doamnele Tamara Foiu, Nelea Miseevici, Vasilisa Fîrfa,Ioana Grati s-au străduit să încânte spectatorii cu bucate după rețetele bunicilor: ”babă neagră”, ”plăcintă cu fidea”, prăjituri. Agentul economic Î.I. ”Tamara Dudnic” s-a implicat financiar, dar și cu o expoziție a copturilor de nuntă, servind admiratorii cu țuică de casă.Sărmăluțele, plăcintele ca la Zăicana, prăjiței ”zburați” și alte delicatețe făceau din ochi și din expoziția angajatelor de la primărie. Toți au apreciat măiestria gospodinelor din Zăicana .

Deși scenariul sărbătorii a fost foarte încărcat, s-a găsit timp și loc și pentru competițiile sportive. Astfel, la trântă, berbecul a fost câștigat de către Nelu Ilieș. Cocoșul, după o luptă aprigă, i-a revenit lui Melinte Andrei, iar dintre fete la alergări a prins ”iepurele” Doina Morozan. Tinerii sunt pasionați și de tipurile de sport modern. Despre asta vorbește și faptul că domnul Iurie Canțîr a adus pentru verificarea forței musculare o masă ARMRESTLING, confecționată de el personal. Învingător la acest tip de sport a fost Alexandru Iscoveac. O coincidență fericită a fost și faptul că în aceeași zi a avut loc campionatul raional la fotbal și în meciul dintre Mașcăuți –Zăicana au învins zăicănenii cu scorul de 2:1.

Un slogan al sărbătorii afișat spunea: ”Cântecul este răzbunarea frumuseții împotriva urâțeniei”. Acesta s-a confirmat pe parcursul sărbătorii, căci pentru scenă și microfon rândul se făcuse prea mare, atât din copii, cât și din maturi. Irina Boaghe, Elena Boaghe și Sergiu Plămădeală, pe aripi de cântec, ne-au ancorat în lumea copilăriei. Nespus de mult a încântat publicul Nicoleta Citulenco, care a interpretat, spre mângâierea auzului, o doină, alături de alte cântece populare, fiind acompaniată la cobză.Au concurat la interpretări instrumentale la acordeon Mihai Scripnic și Gamarț Denis. La un înalt nivel interpretativ s-au prezentat Valentina Foiu cu ”Satul Meu” și ,,Ca Moldoveanca nu e nimeni”. Tamara Dudnic a venit să ne trezească spiritul patriotic cu cântecul ”Aici îmi este Țara”. Mihai Foiu, ca întotdeauna, ne-a amuzat cu cântecele sale de glumă!

N-au ezitat să intre în rolul de artiști nici persoanele în etate: Iulia Plămădeală, la cei 70 de ani ai săi, a lansat cântece din folclorul satului, iar doamna Maria Sîrbu la cei 83 de ani, a rezemat bastonul ca să poată gesticula la recitarea poeziei ”Să nu rămân fată bătrână”.

În discursul său de felicitare cu prilejul celor 320 de ani de la prima atestare documentară a satului Zăicana, primarul Simion Onofrei a menționat cuplurile cu o convețuire longevivă, cetățenii care s-au străduit să înfrumusețeze satul improvizând parcuri cu flori, personalitățile de ieri și de azi ale satului. C

u mândrie a vorbit despre tinerii noștri consăteni, care s-au afirmat fiind stabiliți cu traiul peste hotarele țării: Vitalie Bruma, medic în Canada, Valentina Grati, profesoară de engleză în Texas, SUA; Pavel Nesterov, aviator în Federația Rusă, Mariana Onofrei, medic în Portugalia ș.a. Cu admirație a vorbit domnul primar despre sătenii care și-au adus aportul la organizarea sărbătorii prezentând în expoziție valorile culturale ale satului. Ca încurajare, toți organizatorii de expoziții au fost menționați cu diplome de gratitudine. ”Cireașa de pe tort” a sărbătorii a constituit-o concertul invitaților Gheorghe Proca, întemeietorul fundației culturale ”Flacăra” de la Pănășești și cantautorul și intrepretul de muzică populară, Ion Panuș. Ultimul a reușit să-i atragă la joc până și pe cei mai smeriți spectatori. Dansul a ținut până târziu, fiind însoțit de chiote, cântece și voie bună. Lumea s-a împrăștiat pe la case, fiind fermi convinși că asemenea manifestări apropie consătenii, readuce fiii acasă.

Astfel, revenită în concediu din Italia, doamna Elena Erhan –Chiriac, în discuție s-a exprimat, că se simte foarte fericită și mândră că a avut ocazia să asiste la acest eveniment, unde a auzit un omagiu versificat satului și cuvinte frumoase pentru consătenii, care au găsit timp să-și organizeze singuri o revelație a sufletului la ei acasă.

Sperăm că această tradiție să dăinuie și mai departe, iar tinerii să prindă curaj și ingeniozitate pentru a-și proslăvi baștina și strămoșii.

Mihai Grati

Fotografii de la eveniment.