Copiii din Liceul din Feşteliţa ştiu cum ajunge energia solară în caloriferele şcolare, datorită proiectelor implementate de către primărie, cu suportul granturilor europene.
„Energia solară încălzeşte toate panourile solare, iar de la panouri vine căldura şi apa caldă în şcoală” – explică eleva Daniela.
Panourile solare, instalate pe acoperişurile liceului, grădiniţei, primăriei nu mai sunt azi o necunoscută la Feşteliţa. La şcoală, profesorii îi învaţă pe elevi ce înseamnă eficienţă energetică, în timp ce în spatele instituţiei, fochistul dl Veaceslav contribuie la asta în mod practic, alimentând cazanul pe biomasă cu bricheţi din resturi vegetale.
„Până acum am lucrat cu cazangeria pe gaze, dar acum am trecut la bricehţi” – ne informează fochistul.
În aşa fel, facturile pentru curent electric vin în şcoală cu cifra „0”.
„În perioada asta, în alţi ani, aveam câte 6-7 mii de lei de plătit” – spune contabila liceului. Se întămplă pentru că toată energia este fabricată în sat, ecologic şi eficient.
„Economiile obţinute pentru energia electrică le redirecţionăm pentru procurarea echipamentului sportiv” – afirmă directoarea liceului „Vasile Moga”, Valentina Cebotari.
Conform aceluiaşi model este încălzită şi iluminată şi grădiniţa din Feşteliţa. Pe cazangeria grădiniţei mai sunt instalate tuburi care colectează energia solară şi care apoi se transformă în apă caldă la robinetele din lavoare.
Nina Didenco, educatoare, îşi aminteşte de timpurile când copiii stăteau în grupe în cizme şi paltoane, dormeau îmbrăcaţi, iar acum, datorită Uniunii Europene şi eforturilor primarului, situaţia s-a schimbat foarte mult. „S-au făcut toate condiţiile la noi în grădiniţă: şi încălzire, şi apă caldă, şi e curat” – constată educatoarea.
Şi la primărie e zero pe facturi, iar satul Feşteliţa a devenit şi unul producător de energie electrică, datorită unui câmp fotovoltaic constuit la marginea satului, în locul unei gunoişti.
„Producem şi vindem energie şi avem venituri la contul întreprinderii municipale care gestionează parcul fotovoltaic, – povesteşte primarul satului, Nicolae Tudoreanu. – Cam 800 de mii de lei anual vor fi banii incasaţi de întreprindere pentru energia electrică. Din ei achităm iluminatul public şi pentru gestionarea serviciilor publice”.
Toate aceste proiecte au fost posibile în sat datorită sprijinului Uniunii Europene. Bani, consultaţii, experţi şi experienţă au fost oferite de Uniunea Europeană în cadrul a nenumărate proiecte de eficienţă energetică implementate în această localitate.
Aşa, Feşteliţa a devenit primul sat din Moldova inteligent din punct de vedere energetic, iar oamenii spun cu mândrie că trăiesc ca în Europa.
Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
(P)
