În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează la 31 mai Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT) pentru a reflecta și accentua asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun și de a susține politici eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă.
Ziua este potrivită și pentru reflecții despre ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și la o viață sănătoasă pentru generatiile viitoare.
În anul curent pentru Ziua Mondială fără Tutun, OMS a lansează campania globală „Tutunul:Amenințare pentru mediul nostru”. Campania are drept scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul tutunului asupra mediului: de la cultivare, producere, distribuire, consum, poluarea cu deșeuri și de asemenea, oferă consumatorilor un motiv în plus de a renunța la orice produs ce conține tutun.
Cu o contribuție anuală de 84 de megatone de dioxid de carbon, echivalent a emisiilor de gaze cu efect de seră, industria tutunului contribuie la schimbările climatice prin reducerea rezistenței la aceste schimbări, irosind resursele și dăunând ecosistemelor.
Aproximativ 3,5 milioane de hectare de teren agricol sunt distruse pentru cultivarea tutunului în fiecare an. Defrișările pentru plantațiile de tutun contribuie la degradarea solului și reduce capacitatea de a cultiva alte culturi și vegetație. De menționat, că circa 90% de tutun este recoltat în țările cu venituri mici și mijlocii și
povara asupra mediului le revine anume acestor țări, pe când profitul – companiilor de tutun transnaționale.
Impactul nociv al industriei tutunului asupra mediului este enorm și este în continua creștere, creând o presiune inutilă asupra resurselor deja limitate ale planetei noastre și ecosistemelor fragile. Industria tutunului investește masiv în furnizarea unui „camuflaj verde” pentru practicile sale distructive, raportând date despre impactul asupra mediului și finanțând proiecte de mediu. „Ecranul său de fum” este întreținut doar de lipsa datelor obiective despre impactul real și de legislația limitată și inconsecventă la nivel
internațional și local.
Consumul de tutun este asociat cu o povară umană și economică substanțială. Fumatul este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancer, diabet, hipertensiune arterială și multe altele, ucigând anual peste 8 milioane de oameni în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.
Potrivit unui studiu din 2018, costul economic total al fumatului, atât din cheltuielile cu sănătatea, cât și din pierderile de productivitate, este echivalent cu 1,8% din produsul intern brut (PIB) la nivel global.
Toate produsele din tutun (țigarete, tutun de rulat, tutun pentru narghilea, tutunul care nu arde cu încălzire electrică-HEETS, etc.), cât și produsele conexe (țigarete electronice și produse din plante pentru fumat) prezintă pericol sub orice formă de consum și afectează grav sănătatea.
Reducerea consumului de tutun ar trebui să fie una dintre cele mai importante pârghii pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, nu doar a celor legate direct de sănătate.
Centrul de Sănătate Publică Chișinău/Criuleni
