Potrivit acestuia, în numeroase localități, lacurile sunt exploatate în baza unor contracte vechi, iar valoarea arendei nu mai corespunde condițiilor actuale.

„Aproape în fiecare sat există câte un arendaș care se comportă ca și cum lacul ar fi proprietatea sa, plătind o arendă mizeră, stabilită adesea cu 15-20 de ani în urmă”, a declarat acesta.

Noul mecanism prevede calcularea obiectivă a plății pentru arendă, în funcție de suprafața, adâncimea și alte caracteristici specifice ale fiecărui lac. Totodată, arendașii vor trebui să asigure întreținerea bazinelor acvatice și să realizeze investițiile prevăzute în contracte.

În cazul în care obligațiile nu vor fi respectate, contractele de arendă ar putea fi reziliate.

Gheorghe Hajder afirmă că primele rezultate ale aplicării regulamentului sunt deja vizibile. După actualizarea contractelor pentru 23 de lacuri, veniturile obținute din arendă ar fi crescut de la 1,4 milioane de lei la 5,2 milioane de lei.

El i-a îndemnat pe primari să preia noul regulament și să inițieze revizuirea contractelor de arendă pentru iazurile administrate de autoritățile publice locale.

„Resursele de apă trebuie administrate corect și în beneficiul comunității”, a subliniat Gheorghe Hajder.